Pe terenurile agricole din județul Covasna sfecla de zahăr ocupă azi doar 600 de hectare. După cum a declarat pentru covasna45.ro directorul Direcției Agricole, Kozma Béla, în 2018 Covasna avea culturi de sfeclă de zahăr pe 3.389 de hectare. Reducerea e strâns legată de declinul Fabricii de Zahăr din Bod, despre care sindicatul Sindalimenta susține că va fi vândută la fier vechi, terenurile urmând să fie folosite pentru proiecte imobiliare. Sindicatul acuză statul de complicitate în acest proces, denunțând dispariția unei industrii istorice și creșterea importurilor.
Capacități reduse de producție
Anual, în România se consumă aproximativ 400.000 tone de zahăr, iar singurele fabrici care mai produc sunt cea a Grupului Agrana din Roman, Neamț, și Fabrica de Zahăr Premium Luduș. Acestea au acoperit anul trecut mai puțin de un sfert din necesar, restul de zahăr venind din import. Ultimele cifre de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că România a importat în 2023 zahăr de peste 360 milioane de euro, acestă valoare dublându-se față de anul 2019, de exemplu.
Nu și-au primit banii nici azi
Fabrica de la Bod a fost cumpărată în 2023 de firma Best Achiziții, de la un lichidator judiciar. După cum spune proprietarul, citat de G4Media, fabrica nu mai funcționa de ani buni. Plus că avea datorii care trebuiau plătite, la bănci și furnizori. Printre furnizori, și fermierii care livraseră sfecla de zahăr. Unii și-au primit banii, alții așteaptă și azi. Din 2017 tot așteaptă. Au rămas azi pe piață două fabrici la care pot vinde: cea de la Luduș, care aparține aceleiași firme, Best Achiziții, și cea de la Roman a grupului austriac Agrana. Capacitatea de producție a celor două fabrici nu este însă mare. În aceste condiții, fermierii au fost nevoiți să se reorienteze spre alte produse. Așa se face că pe cele peste 3.000 de hectare de sfeclă din Covasna avem acum porumb, rapiță și floarea soarelui.
Dacă ar avea cui să vândă, ar reveni la sfeclă
Deputatul de Covasna Konczei Csaba, din Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților, spune că fermierii ar reveni oricând la sfeclă dacă ar avea asigurată desfacerea.
„Era o cultură sigură pe vremea când funcționa fabrica. Aveai predictibilitate, pentru că aveai contract și nu erai expus fluctuației pieței. Foarte mulți ar relua producția, pentru că au investit în tehnologii, în utilaje. Putem înțelege că la Bod există anumite probleme de fiabilitate, dar cu o schema de ajutor de la stat, cu o implicare a statului ar fi putut fi repornită. Decizia de a vinde totul la fier vechi și a dezvolta proiecte imobiliare e neavenită”, spune el.
Primarul din Bod: Nu am primit niciun document oficial
Sergiu Arsene, primarul comunei Bod, e mulțumit că firma care deține fabrica plătește impozit. „După 11 ani în care au avut probleme de insolvență, acum firma plătește impozit, ceea ce pentru noi înseamnă un venit constant la bugetul local. Nu am primit niciun document oficial din care să reiasă că se vor schimba lucrurile și nu intrăm în acest război al declarațiilor. Pot să vă spun că orice se va face, dacă se va face ceva, va aduce plusvaloare comunei noastre. Dar este strict decizia proprietarilor”, a subliniat primarul pentru covasna45.ro.
Fabrica din Bod ocupă 50 de hectare de teren și e conectată la toate utilitățile.
„70% produse alimentare din import”
Sindicatul Sindalimenta a transmis public un comunicat prin care anunță că Fabrica de la Bod dispare și în locul ei vor apărea blocuri.
„Și așa, în toată zona Bodului au dispărut suprafețe uriașe cultivate cu sfeclă, apărând în locul lor case, blocuri, spre bucuria și interesul primarilor. Atragem atenția că nepăsarea și dezinteresul fața de fermierii români pot conduce la o criză mare în ceea ce privește materia primă necesară industriei alimentare românești, așa cum astăzi am ajuns să importăm 80% din carnea de porc, sau să cultivăm 10% din suprafețele cultivate cu roșii, ardei, castraveți, usturoi etc. în urmă cu 15 ani. Absența unor programe de dezvoltare a agriculturii românești pe termen mediu și lung nu face altceva decât să transforme această țară dintr-o țară cu un potențial agricol uriaș, într-o țară importatoare atât de materie primă, cât și de alimente. Dezinteresul politicienilor față de fermierul român a condus ca astăzi, pe rafturile magazinelor, să avem 70% produse alimentare din import”, mai menționează Sindalimenta.
Fabrica de Zahăr Bod a fost înființată în 1889.
Cultura sfeclei de zahăr reprezenta principala cultură agricolă din județele Brașov, Covasna și Harghita, fiind singura activitate cu rezultate sigure și constante, se arată pe site-ul fabricii. „De menționat este că 80% din cultura agricolă a județelor Brașov și Covasna este dată de sfecla de zahăr și cartof, astfel încât populația rurală din aceste zone depinde în mare parte de producția celor două culturi. Peste 780 de ferme mari plus 1200 ferme mici au fost implicate în procesul agricol al culturii de sfeclă de zahar, acestea furnizând materia prima necesară producției anuale. Conform evidenței AJOFM Brașov, fermele susțineau un număr de circa 17.000 de angajați care aveau un loc de muncă stabil datorită funcționării societății. Aceste date releva importanța fabricii sub aspect economic și social în judetele menționate”, se mai arată în istoricul fabricii.
În 1990, în România existau 33 de fabrici de zahăr. La sfârșitul anului 2009, dintre acestea mai erau 9. În 2018 rămăseseră 4, iar azi, în 2025, doar 2, din care una e austriacă.