Cel de-al 267-lea epsicop al Romei, succesor al Sfântului Apostol Petru, va fi ales mâine de cei 133 cardinali electori.
„Extra omnes” – este formula istorică în limba latină care marchează închiderea Capelei Sixtine, și va fi pronunțată mâine de maestrul celebrărilor liturgice pontificale, anunță Vatican News.
„Extra omnes” înseamnă „Să iasă afară toți” cei care nu participă la Conclav, cu excepția cardinalilor reuniți să aleagă viitorul Suveran Pontif al Bisericii Catolice. Cardinalii electori, care nu au împlinit optzeci de ani, înainte de ziua decesului pontifului, vor fi izolați de restul lumii, în interiorul Capelei Sixtine, până la fumul alb și „Habemus Papam”, cealaltă celebră formulă în limba latină pronunțată din balconul bazilicii Sfântul Petru, de către cardinalul protodiacon, pentru a anunța lumii alegerea noului papă.
„Un nou păstor”
În dimineața zilei de miercuri, 7 mai, toți cardinalii vor concelebra Sfânta Liturghie „pro eligendo Pontifice”, Celebrarea Euharistică fiind prezidată de decanul Colegiului Cardinalilor, care îi va invita pe cardinali să se îndrepte după-amiază spre Capela Sixtină cu aceste cuvinte: „Întreaga Biserică, unită cu noi în rugăciune, invocă constant harul Duhului Sfânt, astfel încât să fie ales, dintre noi, un păstor vrednic al întregii turme a lui Cristos”.
De aici, apoi, procesiunea are loc până la Capela Sixtină, în interiorul căreia cardinalii vor intona cântul Veni, creator Spiritus și vor depune jurământul. Capela va fi amenajată cu bănci dispuse pentru cardinalii care votează, precum și de soba în care vor fi arse buletinele de vot. O majoritate de două treimi va fi necesară pentru alegerea papei. Vor fi patru tururi de scrutin pe zi, două dimineața și două după-amiaza, iar în cazul în care se ajunge la cel de-al 33-lea sau al 34-lea tur de scrutin, va avea loc balotajul obligatoriu între cei doi cardinali care au primit cele mai multe voturi în ultimul tur de scrutin. Chiar și în acest caz, totuși, va fi necesară o majoritate de două treimi. Cei doi cardinali candidați nu vor putea participa activ la vot. Dacă voturile pentru un candidat vor fi două treimi din votanți, alegerea Suveranului Pontif este canonic valabilă.
Alegerea noului Papă
În acel moment, ultimul dintre cardinalii din rândul ordinului diaconilor îi convoacă pe maestrul celebrărilor pontificale și pe secretarul Colegiului Cardinalilor. Noul ales va fi întrebat: Acceptasne electionem de te canonice factam in Summum Pontificem? (Accepți alegerea ta canonică ca Suveran Pontif?), iar în caz afirmativ, va fi întrebat: Quo nomine vis vocari? (Cum vrei să fii numit?), întrebare la care va răspunde cu numele său pontifical. După acceptare, buletinele de vot sunt arse, astfel încât clasicul fum alb poate fi văzut din Piața Sfântul Petru.
La sfârșitul Conclavului, noul Suveran Pontif se retrage în așa-numita „Cameră a lacrimilor”, adică sacristia Capelei Sixtine, unde va îmbrăca pentru prima dată veșmintele papale – pregătite în trei mărimi – cu care se va prezenta mulțimii de credincioși, care se adună imediat în Piața Sfântul Petru, la vederea fumului alb și la auzul clopotelor care răsună a sărbătoare.
După rugăciunea pentru noul Suveran Pontif și omagiul cardinalilor, este intonat imnul Te Deum, care marchează sfârșitul Conclavului. Urmează anunțul alegerii, Habemus papam, apariția papei precedată de crucea procesională, care va oferi binecuvântarea solemnă Urbi et Orbi.
Câteva nume aflate în atenție
Au apărut deja și numele câtorva „favoriți” să devină papă, anunță Agerpres.
Peter Erdo (Ungaria), Arhiepiscop de Budapesta, 72 de ani
Acest intelectual auster, care vorbește șapte limbi, este apreciat pentru expertiza sa teologică și deschiderea către alte religii.
Un fervent apărător al dialogului cu creștinii ortodocși, el acordă, de asemenea, o atenție deosebită și comunității evreiești. Are opinii foarte conservatoare, atât în ceea ce îi privește pe cei divorțați și recăsătoriți, cât și cuplurile homosexuale.
El a fost criticat pentru tăcerea sa în fața exceselor guvernului lui Viktor Orban, în timp ce Biserica din Ungaria, dimpotrivă, a salutat inițiativele sale de renovare a lăcașurilor de cult și de recreștinare a școlilor în numele apărării creștinismului în Europa.
Pietro Parolin (Italia), numărul doi la Vatican, 70 de ani
Secretar de Stat (numărul doi la Vatican) pe aproape întreaga perioadă a pontificatului lui Francisc, acest diplomat cu o vastă experiență a fost mâna dreaptă a papei și o prezență notabilă pe scena internațională.
Cu o siluetă ușor curbată, o voce răgușită și un temperament calm, el a călătorit în întreaga lume și este cunoscut de numeroși lideri politici, precum și de întreaga Curie Romană (aparatul administrativ al Sfântului Scaun), în al cărui mecanism este versat.
Membru al Consiliului Cardinalilor, cu o înțelegere profundă a problemelor, el a jucat un rol cheie în semnarea în 2018 a unui acord istoric între Sfântul Scaun și China privind numirea episcopilor.
Pierbattista Pizzaballa (Italia), Patriarhul latin al Ierusalimului, 60 de ani
Fin cunoscător al Orientului Mijlociu, acest franciscan și teolog italian, vorbitor de ebraică și engleză, a sosit la Ierusalim în 1990.
În septembrie 2023, el a devenit primul Patriarh al Ierusalimului – cea mai înaltă autoritate catolică din Orient. O lună mai târziu, a izbucnit războiul între Hamas și Israel, cu repercusiuni în regiune. Numeroasele sale apeluri la pace l-au plasat în centrul atenției.
Jean-Marc Aveline (Franța), Arhiepiscop de Marsilia, 66 de ani
Născut în Algeria, descendent dintr-o familie de ”pied-noir” andaluzi, Monseniorul Aveline și-a petrecut aproape întreaga viață la Marsilia, unde a devenit o figură emblematică.
Numit arhiepiscop de Marsilia în 2019 și ulterior cardinal, în 2022, acest apărător al fraternității interculturale, cu o prezență zâmbitoare și amabilă, a căutat încă de la început să promoveze dialogul interreligios pașnic și să acționeze pentru apărarea migranților, doi piloni ai pontificatului lui Francisc.
Ales președinte al Conferinței Episcopilor Franței la începutul lunii aprilie, el a fost și principalul arhitect al vizitei Papei la Marsilia, în 2023.
Timothy Dolan (Statele Unite), Arhiepiscop de New York, 75 de ani
Liderul conservator al puternicei arhidieceze a New York-ului, Dolan este un extrovertit jovial căruia îi plac sporturile și berea și care se străduiește să aducă mai mult optimism în Biserică.
Deși conservator din punct de vedere teologic și un aprig adversar al avortului, acest cardinal robust și cu chipul rumen are un simț al umorului autoironic.
Intens mediatizat și cu o prezență puternică pe rețelele sociale, el a coordonat lupta împotriva traficului sexual cu copii din 2002 până în 2009 în dieceza de Milwaukee, Wisconsin.