Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță că România poate accesa, în perioada următoare, 6 miliarde de euro din Planul Național Social pentru Climă.
„Concret, România va dispune de bani să intervină acolo unde este cea mai mare nevoie: acolo unde e frig în casă iarna, acolo unde copiii fac kilometri pe jos până la școală, acolo unde energia e prea scumpă și transportul nu există”, explică ministrul.
România poate utiliza, în perioada 2026 – 2032, o alocare financiară (contribuție UE) de minim 5,05 mld. euro și de maxim 6,01 mld. euro prin acest nou instrument, pentru protejarea gospodăriilor și microîntreprinderilor vulnerabile, precum și a utilizatorilor de transport vulnerabili la efectele comercializării noilor certificate de emisii pentru clădiri și transportul rutier, care vor fi comercializate în baza Directivei ETS revizuite.
Pentru a beneficia de noul fond, fiecare stat membru va elabora un Plan Național Social pentru Climă (PNSC) care va fi aprobat prin Decizie a CE.
Plata sprijinului financiar către fiecare stat membru este condiționată de atingerea de către acesta a jaloanelor și a țintelor pentru măsurile și investițiile cuprinse în PNSC. Vor fi finanțate doar acele măsuri și investiții care respectă principiul de a „nu prejudicia în mod semnificativ” și sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii.
În România există aproximativ 9 milioane de locuințe, dintre care peste 4,4 milioane sunt mai vechi de 50 de ani – adesea prost izolate și mari consumatoare de energie, indiferent de anotimp.
Cum se vor folosi banii?
Marcel Boloș explică:
„Este un pas prin care arătăm că tranziția verde trebuie să fie și justă, dar și umană… nu doar ecologică.
Cum?
Putem folosi acești bani europeni în două direcții esențiale:
1. Condiții mai bune în locuințe pentru familiile cu venituri mici și micii antreprenori vulnerabili.
Fie că e vorba de lucrări de izolație, schimbarea ferestrelor, instalarea de pompe de căldură și panouri solare. De asemenea, putem vorbi de sisteme de încălzire centralizată în zonele rurale, acolo unde oamenii încă se încălzesc cu lemne.
Instrumentul va cuprinde și sprijin pentru antreprenorii vulnerabili. Microîntreprinderile sunt prinse într-un cerc vicios: facturile la energie le consumă aproape tot profitul, dar nici nu-și permit să investească în soluții mai eficiente. Dacă măresc prețurile, riscă să piardă clienții în fața marilor lanțuri.
Vom ajuta aceste afaceri, să poată rezista, să se dezvolte și să rămână în mijlocul comunităților pe care le deservesc.
2. Transport accesibil pentru cei care nu au altă opțiune.
Fondurile vor permite achiziționarea de microbuze, autobuze, tramvaie, vagoane de tren și nave fluviale electrice, dar și dezvoltarea infrastructurii aferente. Mă refer aici la stații moderne, noduri de legătură și platforme intermodale.
În sate și orașe mici, acolo unde nu există transport public, mașina devine singura cale spre școală, spital sau locul de muncă. De aceea, finanțăm soluții de mobilitate care să ofere alternative reale. Vrem ca fiecare om, indiferent unde locuiește, să poată ajunge acolo unde are nevoie – nu din noroc, ci pentru că are acest drept.
Putem vorbi concret despre un sistem de transport public adaptat exact pentru cei care au nevoie:
- oameni din sate care trebuie să ajungă la spital, la școală sau la locul de muncă din oraș;
- locuitori din zone urbane foarte sărace, care nu au legături directe cu serviciile esențiale;
- comunități izolate, cum este Delta Dunării, unde se vor achiziționa bărci electrice pentru transport de persoane.
Ce urmează?
Zilele acestea am transmis Comisiei Europene prima propunere de intervenții, pentru a începe discuțiile tehnice. În paralel, vom avea consultări publice, astfel încât programul să fie completat împreună cu societatea civilă, autoritățile locale și toți cei care cunosc realitatea din teren.
Acesta este doar începutul unui demers amplu, cu impact social profund. Pregătim un program care poate schimba în bine viața a sute de mii de români și vrem să îl construim pe baze reale.
Voi reveni cu detalii despre fiecare etapă, despre modul în care vor fi alese proiectele, despre criterii, despre cum pot aplica autoritățile locale sau alte organizații.
Este un proces în curs și vreau ca fiecare pas să fie cunoscut, înțeles și discutat deschis”, subliniază Boloș.