Nicio companie sănătoasă la cap nu face schimbări în organizație și nu schimbă reperele de funcționare fără să aibă la bază o viziune și studii temeinice. Fără să își definească direcția și obiectivele. Altfel spus, niciun demers practic nu poate avea succes fără o pregătire (teoretică) temeinică anterioară.
O știre din presa de azi vorbește despre „repoziționarea” celor două centre comerciale Unirea Shopping Center din București și Brașov. Procesul de repoziționare va fi coordonat de compania Colliers. Această companie va face, în primul rând, studiul de concept! În funcție de rezultatele studiului, va redefini spațiile comerciale și va atrage chiriași noi. Centrele vor căuta să răspundă cerințelor tot mai variate ale consumatorilor. Iată reperele unui proiect clar. Are viziune, direcție, obiective și este determinat de realitate.
Așa se fac schimbările în orice sector: financiar economic, social și chiar politic. Cu viziune, obiective, targeturi și studii prealabile.
Guvernul României a început să repare finanțele țării, dar fără să facă vreun studiu înainte de a tece la treabă. Fără să definească „noul” stat român. Cum va fi acesta? De dreapta sau de stânga? Va stimula mai degrabă businessul sau, mai degrabă, va plăti ajutoare sociale? Cum va prioritiza proiectele? În funcție de interesele economice sau de cele sociale?
Din această perspectivă, a direcției, statul român era greu de definit și înainte de guvernarea Ciolacu. Am trăit o grămadă de ani fără un „proiect de țară”. Nici „liniștea” iliesciană, nici „licuricii” băsescieni și nici „România Educată” nu au fost proiecte de țară. Au fost forme fără fond, construcții care au permis diluarea extremă a statului și crearea unor centre de putere economică și socială lipsite de legitimitate.
Sistemul nu mai poate funcționa în acest mod!
Faptul că e nevoie de o schimbare de paradigmă e limpede pentru toată lumea. Dincolo de panica răspândită generos de propagandiștii partidelor de la guvernare, statul român este în corzi din punct de vedere financiar. Dar nu aceasta este singura și cea mai mare problemă a statului. Cea mai mare problemă este lipsa de viziune. O stare de fapt care nu este accidentală. Este urmarea capturării statului de ansamblul grupurilor de interese ilegitime – de la sinecuriști, la angajați slab pregătiți, de la politicieni incompetenți, la servicii de informații care nu se lasă controlate.
Va putea guvernul Bolojan să lucreze pe toate aceste paliere? Greu de anticipat. Poate că există un plan real de reformare în spatele declarațiilor tăioase. Poate există o viziune în spatele programului de guvernare, iar tăierile de orice fel au la bază, înainte de presiunea reducerii cheltuielilor, un studiu de impact făcut așa cum se cuvine. Dacă există, ar fi frumos să știm și noi, contribuabilii, care e direcția statului român? Dar dacă nu există, suntem în situația unui guvern de lăutari care iau decizii după ureche și poate scăpăm de faliment pe termen scurt. Pe termen lung însă nu avem nicio șansă!
Foto: Facebook/Ilie Bolojan