Ministerul Dezvoltării a publicat, în transparență decizională, propunerile privind eficientizarea administrației publice locale și centrale, care vor fi incluse în noul pachet de măsuri pe care îl va adopta Guvernul.
„Ministerul Dezvoltării îmbunătățește procesul de descentralizare pentru comunitățile locale, consolidează autorități publice locale și centrale eficiente și vine în sprijinul sustenabilității financiare al acestora”, a anunțat ministrul dezvoltării, citat de cursdeguvernare.ro.
Cseke Attila și premierul Ilie Bolojan au avut până acum cinci întâlniri cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, în cadrul cărora au fost dezbătute propunerile de măsuri privind reforma administrației publice locale, propuse de Guvern.
Reforma administrativă prevede măsuri pentru colectarea taxelor și impozitelor în vederea asigurării echității sociale și a sustenabilității financiare a administrațiilor publice locale, eficientizarea autorităților, o disciplină financiară mai bună și măsuri care sporesc procesul de descentralizare, transmite ministerul.
Reducerea numărului de posturi prevăzute în finanțele publice locale
Se propune reducerea cu 20% a numărului minim, mediu și maxim de posturi din aparatul administrativ local, adaptarea numerelor la recensământul 2021.
De asemenea, se are în vedere redimensionarea poliției locale în funcție de numărul și dinamica populației, precum și stabilirea unor condiții restrictive pentru înființarea poliției locale în localități mici.
Pentru reducerea cheltuielilor administrative, se va reanaliza numărul de posturi din cabinetele demnitarilor și aleșilor locali, iar structurile de audit intern, urbanism și achiziții publice vor fi redimensionate în funcție de specificul local, fără cerințe minime de personal stabilite unitar.
Ca atare, se propune eliminarea obligativității de organizare a structurilor din urbanism și audit la forme stricte (direcție generală, direcție, serviciu, birou), astfel încât structura să fie adaptată nevoilor specifice locale, în conformitate cu autonomia administrativă.
Documentul prevede totodată reducerea minimului persoanelor în compartimentele de achiziții publice la cel puțin o persoană cu studii și specializare în domeniu, în loc de trei, pentru a ajusta costurile la realitățile financiar-administrative.
Managementul resurselor umane în administrație
În domeniul funcției publice, proiectul introduce mandate limitate și mobilitate obligatorie sau voluntară pentru funcțiile publice de conducere considerate sensibile, în special din administrația centrală. Evaluarea profesională a acestor funcții va fi multianuală și bazată pe competențe manageriale. Se restrâng posibilitățile de numire temporară în funcții de conducere, care vor putea fi ocupate doar dacă nu pot fi acoperite prin alte mecanisme (recrutare, promovare, transfer sau rotație).
Durata mandatului – Funcțiile publice de conducere vor fi exercitate pentru o perioadă de 4 ani, conform noii reglementări propuse. Mandatul poate fi reînnoit o singură dată, în urma unei evaluări favorabile a performanței.
Mobilitate obligatorie sau voluntară – Se introduce un mecanism de rotație pentru anumite funcții de conducere, în special cele din domenii considerate sensibile (ex. achiziții publice, resurse umane, control).
Această rotație va fi:
- obligatorie după o anumită perioadă de exercitare a funcției (pentru a reduce riscurile de corupție și conflict de interese);
- voluntară, ca parte a unui plan de dezvoltare profesională sau reorganizare instituțională.
Evaluare profesională multianuală
Performanța persoanelor aflate în funcții publice de conducere va fi evaluată pe baza unui set de competențe manageriale, pe o perioadă de referință de 3 ani. Evaluarea va ține cont de obiective, indicatori de rezultat și va fi realizată de comisii specializate. Scopul este de a întări cultura responsabilității și meritocrației în funcția publică.
Limitarea numirilor temporare
Se restrânge posibilitatea de a numi temporar persoane în funcții publice de conducere vacante. Astfel de funcții vor putea fi ocupate temporar doar în condițiile în care nu pot fi acoperite prin alte modalități legale: concurs, promovare, transfer sau rotație. Se urmărește combaterea practicii actuale prin care unele persoane rămân ani la rând în poziții de conducere fără concurs.
Crearea unui corp profesional al managerilor publici
În paralel, se va forma un corp de funcționari publici cu pregătire managerială superioară, care să poată fi mobilizați în funcțiile-cheie din administrație, în regim de rotație sau misiune.
Numărul maxim de angajați din administrația locală
Documentul prevede și numărul de posturi (minim – mediu – maxim) ale numărului de posturi din administrația locală, primării și consilii județene, în funcție de populația stabilită la Recensământul din 2021.
Localitățile cu sub 4.500 de locuitori nu pot avea polițiști locali decât dacă îi plătesc din veniturile lor – cel mult 3.
Proiectul de lege mai stabilește și numărul de polițiști pe care-i pot angaja primăriile, în funcție tot de populație:
- un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
- un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
- unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă pot asigura din venituri proprii integral cheltuielile cuprinse în secțiunea de funcționare. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali. Numărul posturilor astfel determinat poate fi prevăzut şi utilizat numai pentru serviciul public de poliţie locală, respectiv serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean;
- numărul maxim de posturi rezultat la poliția locală cuprinde funcționari publici care ocupă funcții publice specifice de polițist local, funcționari publici care ocupă funcții publice generale și personal contractual.
Se clarifică faptul că UAT-urile pot percepe redevențe pentru folosirea terenurilor agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, concesionate sau închiriate prin acte administrative. Regimul redevențelor se aliniază cu cel aplicabil altor tipuri de resurse (minerale, ape etc.), urmărindu-se creșterea veniturilor locale.
Se elimină unele prevederi restrictive care împiedicau operatorii regionali de utilități publice (ex. apă, canal, salubrizare) să participe la proceduri de atribuire directă sau prin delegare. Scopul este de a permite o mai mare flexibilitate în organizarea serviciilor publice, în special în localitățile mici sau izolate.
Măsuri de eficientizare
Documentul propune o serie de modificări legislative menite să crească capacitatea financiară a unităților administrativ-teritoriale și să eficientizeze administrația publică, în contextul necesității reducerii deficitului bugetar.
Se simplifică procesul de descentralziare prin eliminarea cerințelor privind strategiile, analizele de impact și fazele-pilot, astfel încât transferul de competențe să se realizeze mai rapid, doar prin proiecte de legi sectoriale, cu consultarea ministerului coordonator și a structurilor asociative ale autorităților locale.
Se reformează cadrul juridic privind transferurile de proprietate ale imobilelor între stat și unitățile administrativ-teritoriale.
Ministerul Finanțelor va putea iniția proiecte de hotărâre privind trecerea bunurilor, iar termenul fix de 5 ani pentru finalizarea investițiilor va fi eliminat, durata fiind stabilită de comun acord între părți.
De asemenea, va fi posibilă trecerea bunurilor fără carte funciară, cu obligația înscrierii ulterioare în termen de trei ani, iar bunurile din domeniul privat al statului vor putea fi transferate gratuit către UAT dacă deservesc un interes public local, cu condiția păstrării acestora timp de minimum 10 ani.
Pentru eficientizarea administrativă, rolul verificării inventarului va fi transferat de la minister către prefect, pentru reducerea duratei de soluționare. Totodată, se reglementează preluarea de către UAT a unor imobile abandonate sau neadministrate de stat, pentru a evita degradarea acestora și a permite utilizarea lor în interesul comunităților locale.
Redevențele rezultate din exploatarea resurselor naturale (minerale, agricole, ape) vor fi distribuite automat către UAT prin Trezorerie, eliminând declarațiile și viramentele individuale ale agenților economici, ceea ce va simplifica procesul și va asigura colectarea la timp a acestor venituri.
Reduceri salariale
Plafonarea salariului președintelui A.N.R.S.C. la 90% din indemnizația ministrului dezvoltării, pentru uniformizare și controlul cheltuielilor.
Reducerea numărului membrilor consiliilor de administrație ale ANCPI de la 9 la 5, și a Agenției Naționale pentru Locuințe la 5 membri, pentru reducerea costurilor administrative.
Valorificarea spațiilor publice: Transferul unei părți din Palatul Parlamentului în administrarea Ministerului Dezvoltării, pentru utilizarea eficientă și susținerea activității ministerului.
Impozite locale
În sfera fiscală, se introduc clarificări privind impozitarea clădirilor și vehiculelor, declararea acestora și ajustarea impozitelor în funcție de modificările survenite. Se reglementează mai strict condițiile privind certificatul de atestare fiscală, inclusiv în procesul de înstrăinare a bunurilor. Colaborarea dintre ANAF și autoritățile locale va fi întărită prin schimb de date în sistemul PatrimVen.
Impozitarea clădirilor: Calcularea impozitului pe clădiri pe baza datelor oficiale din autorizație și documentații, inclusiv pentru construcții legale și parțial terminate. Majorarea cu 100% a impozitului pentru clădirile construite ilegal, fără autorizație, timp de 5 ani, pentru a descuraja ilegalitățile și a crește veniturile locale. Introducerea catalogării clare a clădirilor construite cu autorizație expirată sau fără autorizație, pentru impozitare corectă.
Declararea clădirilor – Se elimină prevederea prin care contribuabilii trebuiau să depună declarații fiscale doar dacă exista o modificare față de declarația anterioară. Noua reglementare impune depunerea unei declarații fiscale ori de câte ori intervin modificări referitoare la suprafața, destinația, categoria de folosință sau cota-parte din proprietate a clădirii.
Impozitul pe clădiri mixte – Se introduce o prevedere explicită care stabilește cum se determină suprafața utilizată în scop rezidențial și nerezidențial atunci când contribuabilul nu poate face această diferențiere clară. În acest caz, se consideră că suprafețele sunt egale (jumătate-jumătate), pentru a înlătura interpretările și neclaritățile din practică.
Ajustarea impozitului în cazul modificărilor – Se stabilește expres că, atunci când intervin modificări privind caracteristicile unei clădiri (ex. schimbarea destinației, extindere etc.), autoritățile locale trebuie să recalculeze impozitul și să emită deczie de impunere pentru anul fiscal respectiv.
Stingerea creanțelor la vânzarea mașinii
Termenul de înregistrare a mijloacelor de transport – Se corelează termenul de 30 de zile pentru declararea mijlocului de transport în evidențele fiscale cu termenul prevăzut de legislația rutieră pentru înmatriculare, asigurând astfel coerența legislativă.
Stingerea creanțelor fiscale în cazul bunurilor înstrăinate – Se reglementează expres că, în cazul vânzării sau radierei unui mijloc de transport, contribuabilul are obligația de a prezenta documentele justificative în termen de 30 de zile pentru a beneficia de recalcularea sau anularea impozitului.
Eliminarea unor informații din categoria secretului fiscal, pentru a permite mai multă transparență în activitățile controlului fiscal. Publicarea pe site-urile autorităților fiscale a listelor debitorilor cu obligații restante și a celor fără restanțe pentru promovarea conformării fiscale și control social.
Administrarea creanțelor fiscale
Permisiunea cesionării creanțelor fiscale către executori judecătorești sau operatori specializați, pentru eficientizarea încasărilor.
Execuția silită asupra indemnizațiilor persoanelor cu handicap grav și asupra venitului minim de incluziune, începând cu 2026, pentru plata obligațiilor fiscale locale, cu reguli clare de aplicare și protecție.
Tot pentru creșterea colectării veniturilor, autoritățile locale primesc competența de a aproba sau respinge amplasarea punctelor de jocuri de noroc pe teritoriul lor. Posibilitatea impunerii unei taxe locale speciale pentru această activitate, pentru a acoperi costuri socio-economice generate de jocurile de noroc.
Schimbul de informații între ANAF și autoritățile publice locale
Se extinde obligația de utilizare a sistemului PatrimVen pentru schimbul de informații între ANAF și autoritățile publice locale. Prin acest sistem, UAT-urile vor avea acces rapid și automat la datele fiscale relevante pentru determinarea obligațiilor fiscale ale contribuabililor (ex. deținerea de bunuri, modificări de proprietate). Măsura vizează uniformizarea și automatizarea procedurilor de impunere, reducerea erorilor și a fraudei fiscale.
În domeniul contravențiilor, se simplifică procedura de comunicare a proceselor-verbale și plata amenzilor, inclusiv online.
Atât plata cu reducere, cât și contestarea trebuie făcute în 15 zile de la comunicare, iar mijloacele electronice devin canal oficial de notificare.
Se păstrează principiul plății a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile.
Se menține sprijinul financiar de la bugetul de stat pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități, în limita a 90% din necesarul stabilit, iar autoritățile locale contribuie cu diferența.
Alte clarificări vizează organizarea bibliotecilor publice, regimul redevențelor agricole și limitarea restricțiilor pentru operatorii regionali în piața serviciilor de utilități publice.
Se propune flexibilizarea regimului juridic al bibliotecilor, prin eliminarea unor cerințe birocratice privind organizarea și funcționarea acestora la nivel local. Scopul este de a permite UAT-urilor să adapteze organizarea bibliotecilor în funcție de nevoile și resursele locale, fără a afecta accesul publicului la servicii culturale.
Pachetul de măsuri poate fi consultat pe site-ul ministerului, AICI.