Clopotele au răsunat ieri în Piața Sfântul Petru de la Vatican în timp ce Papa Leon al XIV-lea a anunțat șapte noi sfinți ai Bisericii Catolice. Printre ei se numără primul sfânt din Papua Noua Guinee, un arhiepiscop executat în timpul genocidului armean și „doctorul săracilor” din Venezuela, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.
La liturghia solemnă din Piața Sfântul Petru au fost canonizate, de asemenea, trei călugărițe care și-au dedicat viața săracilor și bolnavilor, la fel ca și fostul preot satanist Bartolo Longo, întors la credința catolică. Născut în 1841, acest avocat italian a îmbrățișat credința catolică și a fondat sanctuarul pontifical al Sfintei Fecioare a Rozariului din Pompei.
Printre fericiții canonizați se numără și primul sfânt nativ din Papua Noua Guinee, laicul Petru To Rot (1912-1945), executat de japonezi la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, precum și Ignazio Choukrallah Maloyan, episcop armean și martir ucis în 1915 de forțele otomane pentru că a refuzat să se convertească la islamism.
Alături de ei se află laicul venezuelean José Gregorio Hernandez Cisneros (1864-1919), pe care papa Francisc l-a descris drept un „medic aproape de cei slabi”, venerat deja în țara sa.
Tot din Venezuela, Maria Carmen Elena Rendiles Martinez, o călugăriță născută fără brațul stâng, și-a depășit dizabilitatea și a fondat Congregația Slujitoarelor lui Cristos înainte de moartea sa, în 1977. Astfel, ea a devenit prima sfântă a țării sud-americane.
„Astăzi avem în fața noastră șapte martori, noii sfinți, care, cu harul lui Dumnezeu, au menținut aprinsă făclia credinței”, a spus papa Leon în fața unei audiențe estimate de Vatican la aproximativ 70.000 de persoane.
„Fie ca mijlocirea lor să ne ajute în încercările noastre și exemplul lor să ne inspire în vocația noastră comună la sfințenie”, a spus el în timpul omiliei.
Papa Leon i-a descris, de asemenea, pe noii sfinți drept „martiri pentru credința lor”, „evanghelizatori și misionari”, „fondatori carismatici” de congregații, sau „binefăcători ai umanității”.
Cardinalul Marcello Semararo, prefectul Dicasterului pentru Cauzele Sfinților, a prezentat portretele biografice ale celor șapte în aplauzele mulțimii, înainte ca papa să pronunțe formula de canonizare, un decret prin care ei au fost declarați oficial sfinți.
Călugărițele italiene canonizate sunt Vincenza Maria Poloni, fondatoarea din secolul al XIX-lea a Institutului Surorilor Milostivirii din Verona, care îngrijea în principal bolnavii din spitale, și Maria Troncatti (1883-1969), care și-a dedicat viața ajutorării populației indigene din Ecuador.
Portrete uriașe ale celor șapte au fost expuse de la ferestrele orientate spre piață, în timp ce Leon, primul papă american, a ieșit din Bazilica Sfântul Petru purtând o sutană ceremonială albă și o mitră albă, precedat de episcopi și cardinali îmbrăcați în alb.
După ceremonie, Leon al XIV-lea a făcut un tur cu papamobilul său, traversând faimoasa Piață Sfântul Petru înainte de a se îndrepta spre Via della Conciliazione, principala arteră care duce la Vatican, pentru a-i binecuvânta pe credincioșii prezenți.
Aceasta este a doua ceremonie de canonizare prezidată de papa american de la alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice, la 8 mai.
În septembrie, el i-a canonizat pe italienii Carlo Acutis – un adolescent poreclit ‘Influencerul lui Dumnezeu”, care a murit de leucemie la vârsta de 15 ani, în 2006 – și pe Pier Giorgio Frassati, considerat un model de caritate, care a murit în 1925.
Canonizarea – pasul final către sfințenie în Biserica Catolică, după beatificare – este rezultatul unui proces îndelungat și poate fi aprobată doar de papă. Pentru acest pas este necesară îndeplinirea a trei condiții: ca persoana să fi murit în urmă cu cel puțin cinci ani, să fi dus o viață creștină exemplară și să fi săvârșit cel puțin două miracole.