Asociația Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Județul Covasna (ASIMCOV) a fost co-organizator, alături de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, al Conferinței „Bioeconomie – parteneriat pentru un viitor durabil” ce a avut loc în urmă cu câteva zile la Facultatea de Biotehnologii, USAMV, București.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților locale, ai ONG-urilor, IMM-urilor, instituții și entități din România și Republica Moldova, tema fiind bioeconomia.
Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, László Borbély, a vorbit despre economia circulară și utilizarea resurselor, dând exemplu județul Covasna, care a început utilizarea biomasei pentru producerea de căldură și energie și acum acest model e destul de răspândit în țară.
În cadrul Conferinței au fost semnate mai multe acorduri de parteneriate, astfel:
1.Protocol de colaborare între instituțiile care au derulat proiecte pe bioeconomie
2.Acord de parteneriat între Clusterele care se implică în aplicații de bioeconomie
3. Acord de parteneriat între Institutele de cercetare care se implică în bioeconomie
4.Acord de parteneriat între organizația din Republica Moldova și organizația din România
5.Acord de parteneriat între HUB Național de Bioeconomie (proiect BIOEAST/BOOST4BIOEAST) și Bioeconomy HUB România (proiect CEE2ACT).
László Borbély: În câteva luni putem avea un proiect de Strategie națională de boeconomie
Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, László Borbély, a declarat, după conferință, că „sunt întrunite premisele creării Strategiei de Bioeconomie a României”.
„Am fost parte al acestui proces care a pornit acum mulți ani și am sprijinit aceste Conferințe, pentru că România nu are o strategie pentru bioeconomie. Aceste clustere, având experiența unor proiecte europene, mai ales pe HORIZON, dar și altele, vin cu experiența lor. Acum am ajuns în faza în care se semnează aceste acorduri, care înseamnă parteneriate, înseamnă că lucrează împreună. Și atunci avem capacitatea ca, în câteva luni de zile, să avem un proiect al Strategiei de bioeconomie. Care înseamnă reprezentanți ai mai multor ministere, întreprinderi mici și mijlocii, înseamnă cum sprijini proiecte de economie circulară, cum sprijini combustibili alternativi, cum e biomasa – unde județul Covasna a fost un nucleu și acum sunt în toată țara centrale bazate pe biomasă. Încep investiții în biometan, care folosesc diferite tipuri de deșeuri pentru a produce energie. Trebuie să vedem cum folsim resursele naturale. Aceste conferințe sunt ca un catalizator pentru decidenții politici”.
Un sat, un megawatt
Un exemplu concret este proiectul pe care Clusterul Green Energy din Sfântu Gheorghe a reușit să îl implementeze în România – „Un sat, un megawatt”. Încă de la înființare, în anul 2011, membrii Clusterului au încercat să vină cu o soluție sustenabilă la problema încălzirii: biomasa. Și au fost primii care au făcut-o.
„Problemele energetice sunt atât de acute încât nu mai este posibil să se satisfacă nevoile în continuă creștere ale lumii. Această creștere a cererii de energie trebuie să fie satisfăcută din ce în ce mai mult de surse de energie diversificate, inclusiv de resurse durabile și regenerabile. Biomasa este o opțiune de energie regenerabilă care poate fi practică și sigură, poate întări economia și poate ajuta la reducerea presiunii urgente asupra ecosistemului planetei noastre.
În prezent există o slabă organizare a pieței biomasei. Este necesar să se găsească o soluție viabilă pentru sectorul biomasei prin asigurarea unui echilibru între producția și utilizarea biomasei”, spune președintele clusterului, Vajda Lajos pentru site-ul dinpădure.ro.
Green Energy Biomass Cluster este partener în mai multe proiecte europene care au ca scop dezvoltarea unui model integrat de sistem energetic la scară comunitară. Vorbim despre centrale cu o capacitate de generare de energie de până la 1 MW. Adică pentru întreaga comunitate.
Un model: Ghelința
Aflată la poalele vestice ale munţilor Breţcu, comuna Ghelința se bucură, ca multe localități rurale din România, de o „zestre” naturală bogată de păduri, pășuni, fânețe și livezi, de unde se poate obține biomasă. Pornind de la acest potențial de resurse ce pot asigura energie termică, Ghelința a fost selectată în 2020 de către Clusterul Green Energy drept comună pilot în cadrul proiectului Biovill (Bioenergy Villages) pentru a deveni sat bazat pe bioenergie, adică o comunitate durabilă care își aprovizionează energia termică din biomasă locală. Proiectul implementat de Clusterul Green Energy a fost finanțat prin programul european Horizon 2020 și a oferit suport pentru a dezvolta lanțul valoric al bioenergiei în plan local.
Astfel, biomasa provenită din curățarea spațiilor publice, din deșeuri de biomasă solidă, din silvicultură și din prelucrarea lemnului este folosită în ultimii ani pentru încălzirea clădirilor publice din comună: primăria, căminul cultural, două școli, sala de sport și grădinița, precum și a unor clădiri private (brutărie, pensiune, sală de evenimente, locuințe). Acestea sunt racordate la centrale termice pe biomasă, beneficiind de apă caldă şi căldură la preţuri avantajoase.
„Orice lemn, chiar dacă e o creangă de 10 mm, este la fel de valoros din punct de vedere energetic ca și lemnul crăpat”, spune Sándor Bartha, Vicepreședinte al Green Energy Cluster România. Potrivit calculelor acestuia, prețul pe KWh obținut din tocătura de deșeuri lemnoase este la 40% față de gaz. Dacă în sobele obișnuite vechi pe lemne randamentul este de circa 30%, biomasa în Ghelința este arsă în centrale automatizate, cu randament de până la 90%, a mai explicat acesta. Cazanele, de fabricație românească, permit controlul de la distanță, printr-o aplicație pe telefon.
Potrivit acestuia, biomasa este însă total neglijată în România, deși este o sursă de energie regenerabilă ce poate fi utilizată pentru încălzirea satelor din România.
Ca și rezultat al muncii începute în 2016 împreună cu clusterul Green Energy, comuna a fost desemnată de Ambasada Franței în România „Oraș Durabil 2021”.