Primarul comunei Ghidfalău, Levente Porzsolt, a convocat pentru data de 17 decembrie o ședință cu proprietarii de terenuri din comună. Tema ședinței este includerea sub protecție strictă a unor suprafețe din zonă, iar primarul le cere proprietarilor să își declare acordul sau dezacordul față de această măsură.
Concret, România ar trebui să includă sub protecție strictă 10% din teritoriu, conform Strategiei Europene pentru Biodiversitate 2030. Ministerul Mediului din România a desemnat o asociere de firme să se ocupe de această problemă: să caute zonele respective din fiecare județ, să se consulte cu factorii interesați, să le explice în ce constă această includere sub protecție. Numite inițial „Zone de Protecție Strictă”, numele a fost ulterior schimbat în „Zone prioritare pentru biodiversitate”.
Rând pe rând, primarii s-au declarat revoltați de idee, întrucât protecția strictă, după cum îi spune și numele, presupune că de acele zone „nu te atingi”. Nu poți construi nimic, nu poți interveni decât minimum, cu lucrări de igienizare, nu poți dezvolta proiecte de infrastructură.
O ședință pe această temă a avut loc săptămâna trecută la Prefectura Covasna, cu toți primarii din județ.
Reacția Consiliului Județean Covasna
După discuția de la Prefectură, la care nu a participat nimeni de la Ministerul Mediului sau de la asocierea de firme care se ocupă cu acest proiect, Consiliul Județean Covasna a transmis un punct de vedere:
„Liderii administrațiilor locale din județul Covasna nu sunt de acord cu metoda prin care Ministerul Mediului a inițiat procesul desemnării zonelor prioritare pentru biodiversitate (ZPB). Vineri a avut loc o consultare pe această temă, organizată de Prefectura județului Covasna.
În documentele puse la dispoziție nu am regăsit obiectivele de protejat, nici care sunt habitatele, speciile de plante sau animale care vor face obiectul protecției. Zonele protejate deja existente dispun de planuri de management aprobate, iar propunerile ZPB nu sunt corelate cu aceste planuri, mai mult sunt trasate arbitrar, aleatoriu.
Multe suprafețe desemnate au formă mozaicată în care se întrepătrund zonele protejate cu cele care nu vor face obiectul protecției, nu înțelegem modul în care se va putea executa un management ulterior al acestor zone în forma propusă.
Un element foarte important la instituirea zonelor protejate ar trebui să fie compensarea proprietarilor pentru pierderile de venit survenite ca urmare a restricțiilor.
Liderii administrațiilor locale din județul Covasna au semnalat atât verbal, cât și în scris, că solicită stabilirea zonelor prioritare cu mai multă prudență, ținând cont de realitățile locale, iar fără acordul proprietarului să nu fie instituit alt statut decât cel actual, iar compensațiile să fie stabilite echitabil și plătite la timp”.
Levente Porzsolt: Dacă vrem să depopulăm zona rurală este metoda perfectă
Revenind la primarul din Ghidfalău, acesta spune că „nu este corect să iei decizii dintr-un birou din București fără să te intereseze opinia celor implicați. De multe ori decizi despre soarta unor oameni. Dacă vrem să depopulăm zona rurală este metoda perfectă, dar aveți grijă, o țară fără sate este o țară goală, fără conținut”, spune Levente Porzsolt.
De altfel, din punctul de vedere al mai multor specialiști, România are zone bogate în biodiversitate și păduri valoroase la nivel european tocmai pentru că generații de silvicultori au știut să își facă meseria. „În situația în care starea actuală a terenurilor este corespunzătoare și demnă de protejat, stare la care s-a ajuns prin acţiunile întreprinse până la ora actuală, nu înțelegem nevoia de a avea măsuri suplimentare. Din păcate putem aduce și exemple prin care anumite măsuri de conservare au dus la dispariția anumitor specii din arealul respectiv (interzicerea cositului în zonele cu laleaua pestriță)”, spun ei.
Totuși, primarul din Ghidfalău lasă decizia la proprietari.
„Marți, 17 decembrie, de la ora 15:00, vom organiza o ședință în Sala de Consiliu a Primăriei Ghidfalău. Dacă ajungeți mai târziu, nu este problemă!
Rugăm proprietarii să participe la ședință și să își exprime opinia. Conform legii, clasificarea zonei nu poate fi modificată fără aprobarea proprietarului.
La ședință, vă oferim posibilitatea de a vă exprima opinia în scris, aceste documente putând fi decisive în rezultatul procedurilor ulterioare. Sunt deja mulți care și-au exprimat în scris opinia de negație, nu doresc ca zona lor să fie strict protejată!”
Un specialist în domeniu
Când vine vorba despre biodiversitate și păduri, inginerul silvic Levente Porzsolt este unul dintre cei mai respectați specialiști. El a fost șeful Ocolului Silvic Zagon și consilier pe probleme silvice al fostului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna. Este în conducerea Asociației Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET).
În februarie 2023, a fost numit, prin decizia premierului și la propunerea ministrului Mediului, în funcția de inspector general al Gărzii Forestiere Naționale, fiind, de altfel, primul șef al acesteia. Instituția a fost înființată prin Hotărâre de Guvern la finele lunii ianuarie 2023. Garda Forestieră Națională e responsabilă de asigurarea controlului și implementării uniforme și unitare a regimului silvic în fondul forestier național.
Am mai scris despre zonele de protecție AICI.