După aproape 30 de ani de abandon, fostul viaduct al căii ferate înguste din Sovata va fi readus în circuitul urban și turistic. Primăria Sovata a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Refunctionalizare pod viaduct și reabilitare spații publice în orașul Sovata”, un demers major de reconversie a patrimoniului industrial.
Potrivit ADR Centru, Sovata este un oras care își îmbogățește constant estetica urbană, funcționalitatea patrimoniului construit și atractivitatea, pentru a oferi locuitorilor și turiștilor un mediu cât mai confortabil și atractiv. În acest context, UAT Sovata a semnat cu Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Tranziție Justă și cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, contractul de finanțare pentru proiectul „Refuncționalizare pod viaduct și reabilitare spații publice în orașul Sovata”.
Valoarea totală a proiectului este de 25.833.250,15 lei, iar valoarea fondurilor europene nerambursabile din Fondul pentru Tranziție Justă se ridica la 25.155.303,72 lei.
Prin proiect se urmărește transformarea podului viaduct și a terasamentului fostei căi ferate industriale într-un coridor urban funcțional și sustenabil, integrat în rețeaua de mobilitate a orașului. Fosta cale ferată, veche de aproximativ 100 de ani dar abandonată de aproximativ 3 decenii, va fi transformată astfel într-un element identitar al orașului.
Concret, viaductul va fi consolidat și reamanajat ca traseu pietonal cu integrarea vegetației existente și completarea cu arbori și arbuști nou plantați. De asemenea, se va realiza o rețea de iluminat public și noul spațiu, cu o suprafață de aproape 6000 mp, va fi dotat cu mobilier urban specific, sisteme de siguranță și se vor crea spații de odihnă și socializare. Vor fi implementate și măsuri care să asigure accesul persoanelor cu mobilitate redusă.
Județul Covasna nu e inclus în programul „Tranziție justă”
Un fost traseu industrial care ar putea deveni o atracție turistică este fosta cale ferată cu terasament îngust din orașul Covasna. Mocănița. Le-am solicitat celor de la ADR Centru un punct de vedere pe această temă.
„Trebuie precizat de la bun început că județul Mureș beneficiază de finanțare suplimentară față de celelalte județe din Regiunea Centru, prin încadrarea lui în Strategia de Tranziție Justă. Vorbim despre o strategie de decarbonizare, prin care se reabilitează zone industriale dezafectate, la Mureș fiind vorba de combinatul AZO Mureș. Județul Covasna nu e prins în această Strategie, deci nu se aplică aici prevederile programului Tranziție Justă. Se pot face însă proiecte pe obiective de patrimoniu”, a declarat pentru covasna45.ro Nicolae Mărginean, director al Departamentului Relații Publice și Comunicare din ADR Centru. El a precizat că administrațiile locale sau județene țin cont, când vine vorba despre proiecte finanțate cu fonduri europene, de capacitatea de co-finanțare a acestora, un aspect important. Județul Covasna are multe proiecte finanțate și au stabilit propriile priorități. „Vedeți, banii sunt limitați, iar nevoia de dezvoltare e foarte mare”, a mai precizat reprezentantul ADR.
Mocăniță cu probleme
Turiștii care vin la Covasna se întreabă frecvent de ce nu funcționează Mocănița. Acem câțiva ani, un om de afaceri a operat, pe câțiva kilometri, locomotiva și câteva vagoane. Acestea erau aduse de el, nu aparțineau de Covasna.
Omul de afaceri deținea mai multe astfel de mocănițe în mai multe zone din țară. Numai că, la un moment dat, nu s-a mai putut circula pe cei 4 kilometri din Covasna, calea ferată find deteriorată. De altfel, s-a și răsturnat, cu turiști cu tot, prin 2019. Noroc că n-a murit nimeni.
Apoi, în 2024, Primăria Covasna a depus o plângere penală pentru distrugerea căii ferate înguste din Valea Zânelor, în urma lucrărilor de exploatare a lemnului făcute în proximitatea acesteia. De atunci se tot cercetează…
Un scurt istoric
Calea ferată îngustă Covasna – Comandău a fost construită începând din 1882, fiind prima cale ferată forestieră construită pe teritoriul actual al României care a utilizat șine metalice și locomotive cu aburi. Având o lungime de peste 21 de kilometri, această cale ferată forestieră a asigurat în trecut transportul lemnului din zona Comandăului până în orașul Covasna.
Pornind de la diferența de nivel dintre cele două părți ale căii ferate forestiere, în 1889 a fost instalat „Planul înclinat” – o instalație complet ecologică, un unicat tehnic, datorită mecanismului de acțiune, bazat pe forța gravitațională. „Planul înclinat“ avea o lungime de 1.236 m și o diferență de nivel de 327 m, iar vagonul încărcat cobora și îl trăgea în sus pe cel fără lemne, care era mai ușor. Acesta făcea legătura cu linia de cale ferată îngustă din Valea Zânelor – Covasna și a funcționat timp de un secol. Planul Înclinat era un mecanism unic în Europa. În anul 1997, un incendiu puternic a distrus acest inedit funicular.
Primarul Covasnei: „O să ne ocupăm și de mocăniță”
Azi se mai văd în Covasna urmele acestor instalații. Calea ferată până la Comandău, câteva vagoane, o locomotivă. Dar drumul până la refacerea lor și investiția într-un proiect turistic e lung. Intenția însă există.
„Noi am cumpărat în 2020 calea ferată, dar nu și terenul de sub ea. Acel teren aparține statului român, prin Romsilva, și face parte din fondul forestier. Pentru a putea interveni în reparația căii ferate ai nevoie de zeci de avize de la Ministerul Culturii, fiindcă vorbim despre un monument istoric de categorie A. Practic, noi am cumpărat o amintire a ceea ce a fost…
Ne propunem să obținem drept de proprietate asupra terenului și apoi să vedem dacă este vreun apel pe fonduri europene, ca să facem un proiect și să îl introducem în circuitul turistic al orașului Covasna. Dar deocamdată suntem cu toții implicați în proiectele la zi, cele care țin de viața oamenilor – asfalt, canalizare, școli. Avem și proiectul centrului wellness și cel referitor la refacerea centrului orașului, sunt multe. O să ne ocupăm și de mocăniță la un moment dat”, a precizat pentru covasna45.ro primarul Gyerő József.