În 2010 România avea 100.000 de copii neșcolarizați – 50.000 în ciclul primar și alți 50.000 în cel gimnazial. În 2021, numărul lor a urcat la 200.000. În 2022, avem 250.000 de asemenea copii, a declarat Alina Sava, expert al Băncii Mondiale pe probleme de Educație.
Creșterea numărului de copii neșcolarizați poate fi explicată și prin întoarcerea din străinătate în pandemie a unui număr ridicat de români, crede Alina Sava. Mulți s-au întors împreună cu copiii. Și chiar dacă părinții s-au întors la lucru în străinătate, copiii lor au rămas în țară. „Pe lângă ei, mai avem circa 30.000 de copii ucraineni, din care doar 6.000 sunt școlarizați. Circa 3.000 în școli fizice și alți 3.000 în sistem online”, a mai spus experta Băncii Mondiale.
Diferențele tot mai mari dintre zonele urbane și cele rurale creează o „poveste a două Românii”.
O singură Românie este urbană, dinamică și din ce în ce mai conectată la nivel global. Celălaltă este rurală, săracă și izolată. Aceste inegalități sunt cele mai evidente în educație. Elevii din zonele rurale, unde trăiesc 70% dintre românii aflați în sărăcie, au șanse de peste cinci ori mai mari să părăsească școala mai devreme decât colegii lor din oraș, potrivit Eurostat.
Copiii tind să abandoneze studiile în perioade de criză și în zonele cu rate ridicate ale sărăciei. Pentru a inversa această tendință, Ministerul Educației din România vizează politici specifice către 3.350 de școli, care au rate ridicate de profesori suplinitori, rate de abandon școlar al elevilor și învățare slabă a elevilor.
Un sistem de avertizare timpurie care se bazează pe un modul de instruire digital ușor de utilizat a fost testat cu succes pentru a identifica, sprijini și urmări progresul pentru toți elevii care riscă să abandoneze școala. Ministerul Educației a adoptat acum Mecanismul de avertizare timpurie (EWM) la nivel național. Prin PNRR se va finanța extinderea sa la nivel național în următorii patru ani. Proiectul va beneficia de sprijinul tehnic al Băncii Mondiale.
Foto: pxhere.com