Ministrul Economiei și Turismului a anunțat ieri că alocarea pentru promovarea turistică a României a fost dublată, una dintre prioritățile pentru acest an fiind turismul balnear.
„La turism, am insistat pe faptul că avem nevoie de mai multă promovare. Am reușit să dublăm alocarea bugetară, față de 2,2 milioane de euro vom ajunge la 4,5 milioane de euro, iar cu creditele de angajament avem chiar peste 20 de milioane de euro. (…) În a doua jumătate a anului, vom mai putea solicita sume la rectificare”, a spus ministrul de resort, care a adăugat că unul dintre obiectivele pe 2026 este și relansarea turismului balnear.
O strategie mai veche și un Plan nou
Turismul balnear beneficiază, la nivel național, de o Strategie sectorială dedicată dezvoltării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 571/2019. Documentul stabilește direcțiile și acțiunile strategice pentru consolidarea și poziționarea competitivă a turismului balnear din România, cu accent pe trei componente majore: turismul balnear „verde”, integrat cu ecoturismul și ariile naturale protejate care înconjoară aceste destinații, turismul balnear medical și turismul de tip anti-aging.
Strategia nu are însă, de atunci, și un Plan de Acțiune. La acesta se lucrează.
Președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Nicu Rădulescu, ne-a spus că 2026 ar putea fi „anul turismului balnear” în România.
„La inițiativa noastră, a OPTBR, a fost creat un grup de lucru, pentru că, după adoptarea Strategiei, era nevoie și de un Plan de Acțiuni. Am finalizat acest Plan anul trecut, sunt implicate o mare parte dintre ministere. S-au făcut propuneri, modificări… În două sau trei săptămâni acest Plan va fi gata și va fi aprobat prin Hotărâre de Guvern.
El include toate stațiunile din România. Și pornim de la afecțiuni. Desigur că atunci când vorbim despre afecțiuni cardiovasculare, Covasna e numărul 1.
Am militat constant pentru promovarea factorilor naturali de cură pe care îi are România. Aceștia nu au contraindicații. Eu cred sincer că vom salva turismul românesc prin turismul balnear. Pentru că putem avea și acea Directivă europeană din 2013 care spune că toate serviciile de sănătate transfrontaliere se decontează prin Casa de Asigurări de Sănătate. Și atunci avem încă un pas mare înainte.
Deci pot veni la tratament grupuri din Germania, de exemplu, la Covasna și se decontează prin Casa de Asigurări de Sănătate tratamentul”, explică Nicu Rădulescu pentru covasna45.ro.
O nouă lege
În paralel cu Planul de Acțiuni, în Parlament a fost depusă o inițiativă legislativă privind măsuri de sprijin pentru dezvoltarea turismului balnear. Prin lege, acesta e considerat domeniu strategic prioritar al economiei naționale.
„Prezenta lege are ca obiectiv dezvoltarea turismului balnear românesc ca domeniu strategic prioritar al economiei naționale prin stabilirea unui cadru de evoluție sustenabilă și implementarea unor măsuri de sprijin pentru modernizarea și extinderea infrastructurii turistice balneare”, prevede actul normativ inițiat de 42 parlamentari, cei mai mulți fiind de la PSD.
În acest sens, turismul balnear reprezintă „o ramură a economiei naționale ce asigură servicii turistice și de terapie balneară prin utilizarea resurselor minerale terapeutice dovedite și a instalațiilor specifice în stațiuni balneare sau prin beneficiile oferite de factorii de climă în stațiunile climatice”.
Un sector capabil să genereze creștere economică
De asemenea, proiectul stabilește obiectivele strategice, și anume:
- crearea unui cadru legislativ și financiar favorabil dezvoltării sectorului turismului balnear;
- instituirea de scheme de ajutor de stat, facilități fiscale și mecanisme de sprijin pentru investiții, gestionate de Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală;
- asigurarea de surse de finanțare prin programe naționale și fonduri europene, coordonate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Turismul balnear trebuie privit nu doar ca un serviciu de tratament și recuperare, ci ca un sector capabil să genereze creștere economică, locuri de muncă și valoare adăugată. România are resurse naturale extraordinare și este momentul să le transformăm într-un avantaj economic real”, a declarat deputatul social-democrat de Brașov Augustin Hagiu, inițiatorul legii.
Proiectul a trecut deja de Senat în luna februarie și urmează să fie adoptat și de Camera Deputaților.
„Dacă totul merge cum trebuie, vom avea Planul de Acțiuni, vom avea această lege adoptată și putem spune că 2026 devine Anul turismului balnear în România. Avem o șansă, se întâmplă în sfârșit lucruri pentru care muncim de atâția ani”, ne-a mai spus Nicu Rădulescu.
Congrese de specialitate în „Orașul Inimii”
Dat fiind specificul ei, dar și capacitatea de cazare, stațiunea Covasna găzduiește în acest an două evenimente majore în domeniul balnear.
În perioada 23–25 aprilie 2026, comunitatea medicală din medicină fizică, recuperare și balneologie se reunește aici într-un congres științific cu participare internațională. La Congres se vor aborda teme de cercetare și inovație în domeniul balneologiei, managementului durerii, reabilitare pediatrică, medicina sportului.
Apoi, în luna octombrie, tot la Covasna, Organizația Patronală a Turismului Balnear din România va avea ediția cu numărul XX a Congresului Turismului Balnear și de Wellness al României.
Un eveniment considerat un reper prin tematicile abordate în cadrul dezbaterilor și sesiunilor de discuții: tendințele actuale din industria turismului balnear și de wellness, parteneriate cu autoritățile centrale și locale, provocările domeniului. Dar și oportunități, modalități de promovare internă și internațională, pregătirea profesională, soluții pentru creșterea calității serviciilor, digitalizare și sustenabilitate.
