Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Supranumit „ordonanța austerității”, actul normativ ar urma să introducă o serie de tăieri de cheltuieli în cadrul instituțiilor și autorităților publice.
Instituţiile de stat trebuie să ia măsuri pentru scăderea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
De asemenea, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice, va fi suspendată.
Proiectul mai prevede reducerea cu 50% a numărului de posturi aferente cabinetelor constituite la nivelul funcţiilor de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale.
În primul trimestru al anului 2023, la cheltuielile cu bunuri şi servicii la nivelul bugetului general consolidat au fost efectuate plăţi în sumă de 17 miliarde lei, în creştere cu 17,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022.
Prin proiect, se propune ca Guvernul să aprobe lunar limite de credite de angajament şi credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale.
Totodată, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.
România se află în procedură de deficit excesiv.
În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul se aminteşte faptul că din aprilie 2020 România se află în procedură de deficit excesiv (PDE). Deficitul bugetar a depăşit în 2019 pragul de 3% din PIB stabilit în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC). În iunie 2021, Consiliul a emis o recomandare României pentru a pune capăt situaţiei de deficit excesiv până cel târziu în 2024, stabilind ţintele de deficit la 8% din PIB pentru 2021, 6,2% din PIB pentru 2022, 4,4% din PIB pentru 2023 şi 2,9% din PIB pentru 2024.
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat al măsurilor prevăzute în proiect va fi, în 2023, de plus 5,33 miliarde lei, se mai precizează în Nota de fundamentare.