Muzeul „Haszmann Pál” din Cernat a înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) numele evenimentului pe care îl organizează anual și care atrage sute de oameni din țară și din toată Europa.
„Este oficial: denumirea evenimentului determinant al muzeului nostru, – Burrogtató – (cunoscut în română ca Sunetul motoarelor de odinioară din Cernat) este de acum marcă înregistrată în România și în Uniunea Europeană!
În urma unei proceduri care a durat aproape opt luni, OSIM a recunoscut, la data de 24 iulie 2026, denumirea <<Burrogtató>> ca marcă înregistrată.
Astfel, denumirea evenimentului nostru de referință beneficiază de protecție juridică, iar utilizarea sa este rezervată exclusiv organizatorului programului. Adică Asociația Culturală <<Haszmann Pál>> din Cernat, care funcționează pe lângă muzeul nostru.
Acest lucru reprezintă un moment important pentru viața comunității din Cernat și pentru viitorul evenimentului nostru. Le mulțumim tuturor celor care ne-au sprijinit în acest demers”, anunță muzeul.

Adaptat în limba română, cuvântul „Burrogtató” s-ar traduce prin „huruit”.
Paradă spectaculoasă
Una dintre cele mai valoroase colecții ale muzeului este expoziția de unelte și mașini agricole vechi. Cuprinde mașini cu abur, instalații de treierat, tractoare, motoare, utilaje de lucrat pământul și numeroase unelte agricole unice. Au scopul de a prezenta trecutul agriculturii din regiune, patrimoniul ei material și spiritual. O mare parte dintre aceste mașini agricole vechi sunt funcționale și sunt puse în mișcare pentru vizitatori.

În fiecare an, în a treia sâmbătă din septembrie, are loc evenimentul numit Csernátoni BuRRogtató (Sunetul motoarelor de odinioară din Cernat). Sunt pornite utilajele și tractoarele de epocă, iar participanții pot asista și la o demonstrație de treierat.
Familiile din Cernat participă cu mândrie la paradă, în aplauzele a sute de spectator veniți din țară și străinătate. În acest an evenmentul ajunge deja la cea de-a 14-a ediție.
În paralel cu parada, muzeul găzduiește o mulțime de evenimente în grădina sa: atelier de copt pâine și alte ateliere meșteșugărești, muzică și standuri cu diferite preparate locale.

O scurtă istorie
Muzeul din Cernat și-a deschis porțile la 25 februarie 1973, ca secție externă a fostului muzeu județean, astăzi Muzeul Național Secuiesc. În 1999 a primit numele fondatorului său, Haszmann Pál. Muzeul este amplasat în conacul Damokos Gyula și în parcul acestuia, precum și în grădina de aproape două hectare. Fapt care a făcut posibilă înființarea unui muzeu în aer liber.
Conacul, naționalizat în 1949, a fost neglijat și degradat în anii 1950–1970, trăindu-și ultimele zile „fără stăpân”, până când autoritățile de stat și locale de atunci l-au predat pentru a fi transformat într-o instituție culturală și un muzeu. Conacul a fost construit între secolele XVII–XIX., iar înfățișarea sa neoclasică datează din 1831.
Haszmann Pál (1902–1977), pedagog, și soția sa, Cseh Ida (1909–2003), și-au oferit colecția privată comunității lor secuiești-maghiare în scopul înființării muzeului. Visul lor de a crea un muzeu a putut deveni realitate datorită multor oameni entuziaști și susținători. Munca lor a fost continuată mai întâi de fiii lor, iar acum de cea de-a treia generație, nepoții.

Colecția muzeală în continuă creștere și activitatea instituției sunt conduse în prezent de Dimény-Haszmann Orsolya, etnograf și muzeograf, alături de verișoara și verii ei. Haszmann Gabriella e pedagog muzeal, Haszmann Lajos este restaurator, iar Haszmann László se ocupă de lucrările de întreținere.
Atmosfera de altădată…
În grădina muzeului vizitatorul poate vedea case secuiești reconstruite, porți secuiești și o moară de apă. Casele aduse aici sunt compartimentate, cu streașină largă și prispă, construite din lemn, acoperite cu șindrilă. Mobilierul și obiectele de epocă reconstituie atmosfera vieții rurale de altădată, la fel ca porțile secuiești vechi. Au fost restaurate și sunt expuse în forma lor originală.

Prezentarea tradiției apiculturii din zonă constituie o colecție deosebit de interesantă și bogată a muzeului în aer liber. Elemente ale patrimoniului construit – stâlpi funerari, cruci – reflectă aspectul original al cimitirelor secuiești din regiune. Grinzile sculptate și inscripționate, aflate în colecție, precum și piesele din piatră, povestesc despre vremuri de demult și despre oamenii care le-au creat.