Consumul de energie electrică din România a scăzut. În primele șapte luni ale anului 2026, consumul final a fost de 28,076 miliarde kWh, cu 4,3% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Cifra care atrage însă atenția este alta: populația a consumat cu 11,9% mai puțină energie electrică. Consumul din economie a scăzut și el, cu 1,8%, iar cel pentru iluminatul public cu 7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citat de Agerpres.
Teoretic, o scădere a consumului poate însemna eficiență energetică mai bună, folosirea unor echipamente care consumă mai puțin sau producție proprie de energie, inclusiv prin panouri fotovoltaice. Dar scăderea consumului poate fi și semnul unei activități economice mai reduse sau al faptului că populația încearcă pur și simplu să facă economie.
De aceea, un consum mai mic de energie nu este automat o veste bună.
Fotovoltaicele cresc spectaculos
În același timp, se schimbă și felul în care România produce electricitate. Cea mai mare creștere a venit din zona energiei solare. Centralele fotovoltaice au produs 4,101 miliarde kWh în primele șapte luni, cu 41,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Și energia eoliană a crescut, cu 6,7%. Hidrocentralele au produs 8,391 miliarde kWh, cu 16,4% mai mult decât anul trecut. În schimb, producția termocentralelor a scăzut cu 7,9%, iar cea a centralelor nuclearoelectrice cu 12,3%.
România a exportat, în primele șapte luni ale anului, 9,035 miliarde kWh de energie electrică, cu 11,5% mai mult decât în perioada similară din 2025. Importurile s-au redus cu 9,5%, dar au rămas la aproximativ 10 miliarde kWh.
Problema nu este doar câți kWh importăm și exportăm, ci când îi vindem și când îi cumpărăm. De exemplu, în aprilie, România a exportat către Bulgaria energie de circa 5 milioane de euro și a importat de aproximativ 33,4 milioane de euro. Cantitatea importată a fost doar de circa două ori mai mare, dar factura a fost de aproape șapte ori mai mare. România ajunge să vândă energie când este ieftină și să cumpere când este scumpă.
Întrebarea este de ce consumăm mai puțin?
Scăderea cu aproape 12% a consumului populației este suficient de mare pentru a merita urmărită. O parte din explicație poate veni din dezvoltarea rapidă a producției fotovoltaice pentru autoconsum. Energia produsă și consumată direct de prosumatori nu se reflectă în același fel în consumul preluat din rețea.
Dar există și problema costurilor. Pentru o familie, un IMM sau o companie industrială, reducerea consumului poate fi rezultatul unei investiții în eficiență. Dar poate însemna, mai degrabă, renunțarea la un consum devenit prea scump.
Iar scăderea cu 1,8% a consumului din economie trebuie privită împreună cu ceilalți indicatori economici înainte de a putea spune dacă România a devenit mai eficientă. Poate, pur și simplu, consumă mai puțin pentru că produce mai puțin.
Cert este că tabloul energetic se schimbă. Fotovoltaicele și hidroenergia cresc puternic. Termocentralele și energia nucleară au produs mai puțin, exporturile cresc, dar consumatorii trag mai puțină energie din sistem. Ceea ce, pe ansamblu, arată că nu stăm strălucit.