Un întreprinzător din Făgăraș e convins că lâna de oaie poate deveni o resursă inepuizabilă pentru diverse produse. A testat el însuși câteva și, mai nou, va face parte dintr-un grup de lucru care va studia mai aplicat și mai științific ce se poate face din lâna pe care mulți o îngroapă sau îi dau foc.
Dar cum a început totul?
L-am cunoscut pe Sorin Braga la Covasna. A participat la o conferință cu tema „Valorificarea inovativă a subproduselor din sectorul de ovine”. A venit încărcat cu saci, peleți, lână tocată. Și a vorbit plin de entuziasm despre câte se pot face din lâna de oaie.
„Eu mi-am petrecut mulți ani din viață în afară. Am fost în Spania, Germania, Austria. Am avut un restaurant, mi-a mers bine, am făcut bani. Și am decis să revin în România, să investesc în ceva. În timpul pandemiei am văzut pe internet o poveste despre lâna de oaie. Care la noi e o problemă, ce facem cu ea? Și era acest fermier care împreună cu o facultate din Germania au creat un sistem de tocare. Toacă lâna mărunt și apoi, tocată mărunt, nespălată, o peletează. Adică fac peleți. Fără adezivi, fără nimic. Eu personal am făcut analiză de laborator care confirmă că lâna conține azot, fosfor, potasiu și multe alte microelemente. Deci se poate folosi ca îngrășământ. Și cu acest gând am venit. Am luat tocător și am zis că fac peleți din lână pentru agricultură. În Germania se vinde cu 7, 8, 9, 10 euro kilogramul”, explică Sorin Braga pentru covasna45.ro.
Dar lucrurile nu au mers cum spera…
„Lumea nu crede”, este principalul motiv. „Interes există. Dar e nevoie de dovezi. Eu, de exemplu, am făcut un experiment. Am pus într-un borcan de 5 litri lână și apă. Să văd dacă se descompune lâna sau nu. Că toată lumea zice că nu se descompune. Am filmat în grădină, la mine, unde se descompune. Lumea nu știe treaba asta. Și pe lângă că conține azot, fosfor, potasiu, cred că cel mai important lucru este că e un burete natural și reține de trei ori mai multă apă. O mână de peleți, 150 grame, îți menține la rădăcină 150 mililitri de apă. Dacă te gândești la un pulover de lână, când îl speli, e greu. E greu și durează zile până se usucă. Deci acolo se vede calitatea de absorbție. E extraordinar. Deci e un burete și în vremuri de secetă, e ca un câștig la loterie, să zic așa. Lucrurile acestea nu se știu, nu se promovează, nu avem o politică publică a statului. De ce? Eu spun că nu se vrea. Nu se vrea. Pentru că atunci n-am mai putea vinde chimicalele. E ca la industria farmaceutică”, explică Sorin Braga.
Următorii pași
Când a văzut că peleții nu au succesul scontat, Sorin nu s-a demoralizat. Că nu e genul. Ce aș mai putea face? se tot întreba el.
„Aveam lâna tocată. Și am făcut niște plăci, de izolație, numai din lână și apă. Dar la modul rudimentar, făcute de mine. Apoi am amestecat-o în pastă de var ca fibră de armare și e o tencuială naturală extraordinară. Apoi, am folosit-o ca umplutură. La construcții, la orice. În loc de plastic sau altceva. Și am mai făcut ceva: am presat-o la cald și a ieșit un material foarte dur. Eu cred că e anti-glonț, dacă mă întrebați… Tot ce spun e că e nevoie de cercetare, să descoperim ce se mai poate face cu ea”.
Grup de lucru
Toate încercările și pasiunea pentru lână au fost postate de Sorin în mediul online, pe rețele de socializare. Are foarte multe vizualizări la clipurile lui, pentru că oamenii sunt interesați de valorificarea unei resurse la îndemână.
„De curând, m-a contactat un fost profesor de la Universitatea din Iași, care toată viața s-a ocupat de lâna de oaie. Și este foarte interesat să colaborăm. Mi-a spus că vrea să facă un grup de lucru, să mobilizeze oamenii și să facem ceva, să cerceteze și să mergem un pic înainte. Pentru că e nevoie de studii. De analize. Apoi de planuri. Ce utilaje folosești, ce sisteme de producție. Este păcat să nu facem progrese în privința asta. Pentru că e o resursă inestimabilă”.
Iată și câteva imagini de la conferință, dar și de la Sorin, din Făgăraș, cu peleții din lână folosiți la agricultură.
Conferința a avut loc la Hotel Căprioara din Covasna. A fost organizată de Clusterul Green Energy din Sfântu Gheorghe, alături de compania Monteco și Asociația Crescătorilor de Ovine Covasna. „Valorificarea inovativă a subproduselor din sectorul de ovine” s-a desfășurat în cadrul proiectului thERBN – European Rural Bioeconomy Network. Prin proiect se identifică nevoile urgente de gestionare și valorificare a reziduurilor și subproduselor agricole, se promovează soluții inovative și se consolidează o rețea europeană dedicată bioeconomiei rurale.
Mai multe despre experimentele cu lâna de oaie vedeți pe pagina de Facebook a lui Sorin Braga, AICI.