Proiectul de buget pentru anul 2024 arată două realități. Pentru sectorul public cresc salariile, pentru mediul privat cresc taxele și impozitele. Bugetarii au dreptul să primească, firmele private au dreptul să plătească.
Când ministrul finanțelor scrie despre proiectul de buget pentru anul viitor că „a fost lucrat nopți și zile la Ministerul Finanțelor și că este cu adevărat modern, structurat pe prioritățile și nevoile actuale” ești pus în fața unei dileme. Să crezi sau nu?
Realitatea îl contrazice pe ministrul finanțelor. Cifrele sunt mai puțin importante. Plusurile și minusurile din dreptul ministerelor sunt puțin relevante. Dar tendințele vorbesc de la sine, susține analistul economic Constantin Rudnițchi într-un comentariu pentru RFI.
„Există în proiectul de buget o creștere a cheltuielilor cu 9% și a veniturilor cu 13%, față de anul anterior, iar marea întrebare este: care sunt sursele de creștere ale veniturile bugetare? Proiectul de buget „modern” nu este foarte precis. Se înțelege doar că plusul de venituri va veni din creșterea economică și de la reducerea evaziunii. Sunt două surse despre care am mai auzit de-a lungul timpului, dar, în ultimii ani, nu s-a reușit creșterea colectării pe baza reducerii evaziunii. De ce s-ar întâmpla altfel anul viitor?
Argumentul ar putea fi că începând cu anul viitor se vor aplica o serie de raportări fiscale care vor reduce evaziunea. Este vorba despre e-factură, despre transmiterea informațiilor prin fișierul SAF-T sau despre aplicația e-transport. Problema este, pe de o parte, că evazioniștii nu emit facturi și nu le transmit către fisc, iar, pe de altă parte, conectarea caselor de marcat fiscale la serverele fiscului nu a adus o creștere vizibilă a veniturilor bugetare.”
Dacă privim tendințele din proiectul de buget vom observa că o bună parte din cheltuieli cresc. Cele cu bugetarii!
„Salariile bugetare cresc cu 5%. Cele ale cadrelor didactice cresc în două tranșe. Pensiile cresc și ele. Alocările pentru sistemul de sănătate sunt mai mari. Dar nu este clar câte fonduri se vor duce către mărirea salariilor și câte către modernizarea infrastructurii medicale.
De exemplu, pentru creșterea pensiilor este nevoie de fonduri în valoare de 2% din PIB, iar estimările arată că pachetul fiscal va aduce în plus la buget doar 1,5% din PIB. Ceea ce înseamnă că mărirea taxelor și impozitelor nu va fi suficientă nici măcar pentru a crește pensiile.
De fapt, proiectul de buget include două drepturi: bugetarii să primească, privații să plătească. Mediul de afaceri „a căzut la mijloc” în acest buget: nu primește mai nimic, dar i se oferă „șansa” să muncească și să dea bani la buget.
În fine, o temă care poate părea secundară, dar nu este. În ultimii ani, în mod constant, guvernele au emis în ultimele zile al anului ordonanțe care au adus importante schimbări fiscale. Managerii, antreprenorii și specialiștii din companii așteaptă, an de an, „cu sufletul la gură” să descifreze prevederile fiscale de la sfârșitul lunii decembrie. În schimb, angajații din sectorul bugetar se duc liniștiți în vacanța de iarnă. Își primesc primele de Sărbători. Iar pentru firme, statul devansează înainte de Crăciun termenul de plată al taxelor și impozitelor. La fix cât să intre banii. Poate părea nesemnificativ, dar este încă o dovadă că statul primește, iar sectorul privat plătește”, arată Constantin Rudnițchi.