Asociațiile de băștinași din Moldova. Sau cum ajută cei din diaspora satele de unde-au plecat

Puțină lume din România a auzit de Asociațiile de Băștinași din Republica Moldova, deși ele există deja din 2015. E o idee foarte interesantă: cei care au plecat afară la muncă vor să ajute satul sau comuna din care au plecat. Stau în Anglia, Finlanda sau Italia și urmăresc pe Facebook sau pe site-urile de știri ce e pe-acasă. Le e dor, zi de zi. Și vor să se implice, să ajute. Așa s-au creat mai întâi grupuri de inițiativă. Oameni care erau punte de legătură între cei plecați și cei rămași. Cei plecați trimiteau bani pentru diverse nevoi ale satului. Cu timpul, grupurile au devenit asociații. Au accesat chiar și fonduri europene pentru a putea funcționa. Astăzi sunt peste 200 de asociații de băștinași unite în Alianța Asociațiilor de Băștinași.

„Uniți cu drag pentru acasă” este crezul lor. Iar misiunea e definită clar:

• Fortificarea potențialului local și legăturilor sociale, economice, culturale locale;

• Asocierea actorilor implicați în dezvoltarea locală durabilă;

• Dezvoltarea principiilor participative și de implicare civică.

Concret, cei de acasă, dar și cei plecați, se implică în identificarea nevoilor și formularea de soluții.

Prin intermediul rețelei de Asociații de Băștinași, membrii diasporei și localnicii au contribuit la aproximativ 200 de inițiative și proiecte locale în comunitățile lor, de care au beneficiat peste 500.000 de persoane: infrastructură pietonală, management al deșeurilor, aprovizionare cu apă și canalizare, dezvoltare socială și culturală, servici de turism ș.a.

„La început, se strângeau bani în comunități mergând din poartă ân poartă. Noi i-am învățat, acum 7 ani, despre noțiunea de strângere de fonduri într-un mod transparent. Și i-am adus împreună. Nu avem proiecte de miliarde… Am avut finanțări din Elveția care i-au încurajat. Și-au dat seama câte se pot face! Și mobilizarea a pornit mai ales de la cei plecați, pentru că dorul de casă îi determină să facă lucruri. Chiar dacă sunt persoane care nu mai au pe nimeni într-un sat, ei au acea nostalgie a copilăriei, nu uită de unde au plecat și își doresc să contribuie”, spune Tatiana Solonari, de la Alianța Asociațiilor de Băștinași.

Din 4.335.000 de oameni care locuiau în Moldova la începutul anilor ’90, în țară au mai rămas 2,6 milioane, spune specialistul în demografie Valeriu Sainsus, pentru DW. Calculele au fost efectuate conform unei metodologii internaționale și au fost făcute publice de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) Moldova. Demografii susțin însă că cifra reală ar fi și mai scăzută. Potrivit sondajelor, fiecare al șaselea moldovean (18%) rămas în țară intenționează să plece la muncă peste hotare în lunile următoare. Anual, Moldova pierde peste 35.000 de cetățeni. În interviu, Valeriu Sainsus a menționat că războiul din Ucraina și frecventele amenințări ale Moscovei la adresa Moldovei alarmează o bună parte a populației.

În acest context, cei din diaspora devin o sursă de finanțare pe care Alianța Asociațiilor de Băștinași o canalizează spre sate. Alianța organizează constant cursuri și evenimente pentru comunități.

Mai nou, le place proiectul derulat în România „Gastro Local”, dar și alte proiecte europene care se implementează la noi. Prin urmare, la începutul lunii au avut loc o întâlnire pe aceste subiecte între o delegație din România și cei de la Alianță. Au discutat despre mai multe subiecte, inclusiv proiecte europene și despre cum pot participa și ei.

Cei din România au fost reprezentanții ASIMCOV, adică Asociația firmelor mici și mijlocii din Covasna, dar și de la clustere din Sfântu Gheorghe.

Au fost prezentate în mod special proiectele finanțate prin Horizon Europe legate de bioeconomie și despre cum aceasta poate dezvolta comunitățile din estul Europei. Să nu uităm că Republica Moldova face acum primii pași spre integrarea europeană. Concret, moldovenii au fost invitați să adere la proiectul internațional RuralBioUp, care e deja implementat în 6 state europene, inclusiv România.

„Invitația de participare a fost lansată în cadrul unei întruniri a echipei Alianței noastre cu reprezentanții delegației a mai multor clustere și oameni de afaceri din România, condusă de Vajda Lajos, președintele Clusterului Green Energy din Sfântu Gheorghe din județul Covasna.

Un Memorandum urmează să fie semnat de Alianța noastră cu Clusterul Inovativ al Biomasei Green Energy din România, în calitate de punct de contact al hubului și reprezentant al facilitatorului regional din partea României – Institutul de prognoză economică a Academiei de Științe a României.

Un prim pas pentru realizarea acestor angajamente va fi organizarea în luna martie 2024 a ediției Școlii AdB – Satul European Sustenabil, pe subiecte legate de bioeconomie circulară – practici agricole sustenabile, reclclare, educație”, a mai subliniat Tatiana Solocari.

Puteți citi mai multe despre Alianța Asociațiilor de Băștinași și proiectele lor AICI.