spot_img
spot_img
spot_img

Platanul lui Kossuth Lajos concurează pentru titlul de „Arborele european al anului”

Arborele poate fi votat până pe 24 februarie.

Articole similare

Arbori din 15 țări europene, mai puțin România, se „confruntă” în competiția „Arborele european al anului”, ediția 2025. Votul începe azi și ține până pe 24 februarie. Printre arborii finaliști din competiție este și „Platanul din grădina arhiepiscopului”, din Eger, Ungaria. Fiecare arbore are o poveste, iar cea a platanului e legată de figura emblematică a lui Kossuth Lajos.

„Aspectul și dimensiunea îi asigură un loc de prestigiu în grădină. Conform tradiției nescrise din Eger, înainte de bătălia de la Kápolna din 1849, la Eger a avut loc un consiliu de război la care au luat parte Henrik Dembinszky, Artur Görgey, György Klapka și Lajos Kossuth, care s-au odihnit sub frunzișul umbros. Arborele a fost declarat protejat în 1978 și este foarte popular, fiind vizitat de mulți oameni”, se arată în descrierea arborelui. Înscrierea în concurs a fost făcută de primăria din Eger.

Liderul maghiar Lajos Kossuth a intrat în istoria țării deoarece îşi dorea să creeze o republică democrată pentru ungurii din Imperiul Habsburgic, conduşi de la Viena. Când o armată croată a invadat Ungaria în septembrie 1848 pentru a restabili controlul austriac, Dieta l-a numit pe Kossuth în fruntea Comitetului pentru Apărarea Națională. El a pus bazele unei armate naționale maghiare și a inspirat demonstrațiile de masă care au dus la proclamarea independenței din aprilie 1849.

Revenind la concursul Arborele European al Anului, acesta este organizat de Asociația pentru Parteneriatul de Mediu (EPA). Primul vot european a fost organizat în 2011. De atunci, numărul țărilor implicate în concurs a crescut de la 5 la 16.

Ce arbori sunt printre finaliști?

Lista cuprinde arbori „comuni”, dar fiecare are o poveste ce merită să fie cunoscută. De altfel, propunerile vin din partea comunităților care sunt legate într-un fel sau altul de acești arbori din orașele lor. Fie că vorbim de istorie, evenimente culturale sau rezistență la intemperii, au devenit sursă de inspirație pentru oameni zi de zi.

Gingko Biloba, Leiden, Țările de Jos

A fost plantat în 1785, fiind al doilea cel mai bătrân exemplar din Europa. Are 22 de metri înălțime și este o „bijuterie” ce încântă privirile în orice anotimp.

Fag, Dalków, Polonia

Fagul crește într-un parc istoric și e cunoscut drept „Inima Dealurilor Dalkowskie”. Sub coroana sa se adună foarte mulți oameni și se organizează concerte, cluburi de lectură sau chiar slujbe religioase. Peste 5.000 de oameni au luat parte la ateliere de horticultură și silvoterapie la umbra acestui fag. Mai mult, turiștii își pun dorințe și aruncă alune într-o gaură din arbore, crezând că visele vor deveni realitate.

Stejarul din Lukavice, Cehia

În vârstă de 700 de ani, acest stejar e prețios pentru comunitatea lui datorită rezistenței sale incredibile. De-a lungul timpului, au fost mai multe încercări ale proprietarilor terenului de a-l distruge, dar nu au reușit. Un adevărat „companion” al localnicilor prin istorie.

Salcâm, Ivano-Frankivsk, Ucraina

Acest salcâm de peste 140 de ani e cunoscut drept „Martorul celor șapte generații” și este o raritate pentru specia sa. Arborele a făcut parte din mai multe „stăpâniri” – de la Austro-Ungaria, la republica Vest-Ucraineană, Commonwealth-ul Polono-Lituanian, Germania, URSS și Ucraina-  fiind un martor viu al istoriei.

Structura unică a rădăcinilor seamănă cu împletirea destinelor și a epocilor și a devenit locul preferat de plimbare pentru locuitorii din Ivano-Frankivsk.

Stejarul liniștit din Saint-Maurice, Franța

Aflat lângă râul Laïta din Bretania de peste două secole, acest stejar este un element aparte al peisajului sălbatic de la intrarea în Abația Saint-Maurice. Popular printre localnici și îndrăgit de vizitatori, este un arbore ce invită la introspecție. O comoară pentru fauna locală, găzduiește insecte, plante și atrage diverse animale. În apropiere au fost instalate două bănci, din care una a fost chiar sculptată în formă de vidră, pentru că vidra este un însoțitor obișnuit al stejarului.

În 2011, Arborele European al Anului a fost din România – un tei din localitatea harghiteană Leliceni. Am mai avut arbori în competiție – un stejar din Cajvana (Suceava) în 2018, un platan din Câmpeni (Alba), în 2019, un brad din Munții Cindrel (Sibiu), în 2020.

Lista completă a arborilor din acest an, AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole