spot_img
spot_img
spot_img

Árpád Sárkány, expert în vânătoare al Ținutului Secuiesc, primește Crucea de Merit a Ungariei

Evenimentul are loc la Muzeul Național Secuiesc.

Articole similare

Muzeul Național Secuiesc va găzdui mâine o ceremonie importantă: vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, va conferi Crucea de Merit a Republicii Ungare în rang de ofițer lui Árpád Sárkány, vicepreședinte al Consiliului Internațional pentru Vânătoare și Conservarea Faunei Sălbatice.

La eveniment vor participa și membri ai Asociației „Székely Vadászkürt”, promotori ai educației în domeniul cinegetic.

Nu va lipsi nici președintele Consiliului Județean, Tamás Sándor, un pasionat al tradiției vânătorești și autor al unor studii în domeniu.

„Este o onoare. Și o recunoaștere a activității mele din ultimele decenii”, a declarat, pentru covasna45.ro, Árpád Sárkány.

De profesie inginer silvic, Árpád Sárkány este fondatorul și directorul ABIES Hunting. Se bucură de recunoaștere internaţională pentru expertiza sa, cumulând mai multe premii de-a lungul anilor. În plus, este un membru activ al Consiliului Național de Vânătoare al României și este, de asemenea, vicepreședinte al Consiliului Internațional de Vânătoare și Protecţie a Vânatului (CIC) de peste 6 ani.

Am împlinit recent 65 de ani și am lucrat toată viața în domeniul cinegetic. Atât pe plan internațional, cât și național. Această distincție este oferită de președintele Ungariei și este o recunoaștere a acestei activități”, ne-a mai spus el.

O breaslă „încolțită”

Comparativ cu Ungaria, în România vânătoarea nu este privită cu ochi buni de organizațiile de protecție a mediului, care încearcă să blocheze măsurile legale, cum ar fi, de exemplu, cotele de prevenție instituite la specia urs. În multe comunități, însă, prezența urșilor a devenit o obișnuință, iar daunele plătite de stat pentru distrugeri sau atacuri ating sume enorme. Nemaivorbind de suferința celor răniți sau a familiilor în cazurile celor uciși de urși.

„Bineînțeles că organizațiile nonguvernamentale de protecție a animalelor își fac auzită vocea și își exprimă temerea că specii de vânat care trăiesc de mii de ani vor fi distruse… Este foarte bine că există aceste ONG-uri care au grijă de animale. Doar că ei fac o protecție a vânatului virtuală, pentru că cei care contestă măsurile aprobate de Ministerul Mediului nu au o activitate în teren. 99% dintre ei nu au fost niciodată în zonele unde trăiesc căpriorii și nu știu cum arată un habitat. Ei încearcă emoțional să intervină și să stopeze aceste activități, care sunt de bază pentru gospodărirea unui fond de vânătoare. Nu mai vorbim despre problema urșilor… În 2016, guvernul tehnocrat și o doamnă ministru – care între timp s-a mutat în America – a oprit orice intervenție împotriva populației de urs din România.

67% din populația urșilor din Europa trăiesc în țara noastră.

S-a stricat echilibrul, această specie s-a înmulțit foarte mult. Se cunosc deja rezultatele studiilor: față de 4.000 de urși cât pot susține pădurile noastre, avem 10.000 – 12.000 de exemplare”, explică Árpád Sárkány.

Una cu natura

Ungaria este una dintre țările cu o lungă tradiție în vânătoare. Budapesta găzduiește, de altfel, expoziția mondială „One with Nature”, un eveniment extraordinar, la care participă anual sute de mii de vizitatori.

Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, cel care va fi mâine la Muzeul Național Secuiesc, este unul dintre politicienii care susțin echilibrul ecologic conferit de vânătoare. Guvernul maghiar, de altfel, susține financiar și expoziția One with Nature.

„Gestionarea mediului natural nu este posibilă fără vânătoare sustenabilă. O creştere neîngrădită a faunei sălbatice ar distruge în câteva momente pădurea, deci şi propriul lor habitat, iar fără vânătoare s-ar forma un conflict imprevizibil cu fermierii, dar şi cu agricultura.

Potrivit legilor naturii, nu există pădure fără animale sălbatice şi nici câmp fără animale sălbatice. Dar capacitatea unei anumite zone în privința numărului animalelor sălbatice care pot trăi acolo trebuie lăsată în seama proprietarilor de păduri şi terenuri, în seama fermierilor şi a asociaţiilor de vânători, pentru că nu este ceva ce poate fi stabilit din spatele unor birouri.

Când luptăm pentru libertatea vânatului, luptăm şi pentru Ungaria rurală, luptăm pentru modul nostru de viaţă, pentru ceea ce am moştenit de la strămoşii noştri şi dorim să păstrăm”, a declarat viceprim-ministrul ungar, Zsolt Semjén, la deschiderea ultimei ediții a expoziției.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole