La 456 de ani de la înființarea Bisericii Unitariene în Transilvania, cei 48 de unitarieni din orașul Covasna sunt cu un pas mai aproape de visul lor de a avea propria biserică. Mult spus biserică. Mai degrabă un loc de rugăciune, o casă în care să se adune și să se bucure unii de alții și de credința lor.
Au strâns ban cu ban, au organizat evenimente, au vândut „cărămizi” și au găsit și căsuța. Undeva înspre Chiuruș, o casă veche, cu o curte frumoasă, în care ei se văd stând de vorbă, primind oaspeți și chiar organizând tabere pentru tineri. Deocamdată e tot la stadiul de vis, dar e un vis care, în sfârșit, prinde contur.
O comunitate micuță, dar puternică
Cei 48 nu sunt „de loc” din Covasna. Sunt veniți din județ sau din județele învecinate, cu mulți ani în urmă. Au ajuns aici fie prin căsătorie, fie cu munca. Au rămas și s-au împăcat cu ideea că nu au un loc al lor de rugăciune și sunt „tolerați” de alții în bisericile lor. Mai întâi de catolici, apoi de reformați. Pentru că nu poți să nu mergi la biserică – nu poți trăi fără Dumnezeu.
Fiind puțini, nu și-au permis, financiar, să cumpere un teren sau o clădire pentru a-și construi o biserică. Dar au strâns bani, de-a lungul timpului, și în cele din urmă au găsit această căsuță pe care o vor cumpăra.
„E o comunitate micuță, dar e foarte puternică. E ca o familie. Știm unii de alții, știm despre probleme, despre bucurii... ”, explică, pentru covasna45.ro, pastorul unitarian Péterfi Ágnes. Ea se întâlnește cu unitarianii covăsneni o dată pe lună. Spun rugăciuni, cântă și apoi ea ține o predică.
Departe de ceea ce înțelegem de obicei prin cuvântul „pastor”, Ágnes e o tânără delicată, zâmbitoare și deschisă, despre care am citit că e „un lider spiritual carismatic”. Una dintre cele 35 de femei-pastor ale Bisericii Unitariane Maghiare.
„Acea casă va fi un loc în care să ne întâlnim, să sărbătorim”, spune ea. Péterfi Ágnes i-a mobilizat pe cei 48 să nu renunțe la visul lor. E bucuroasă acum că mai e un pic și visul devine realitate.
O casă tradițională conservată
Unitarienii sunt încântați de căsuță din mai multe motive, nu doar că lumea va vedea că „suntem și noi aici”, dar și pentru că vor conserva o casă veche, ridicată pe vremuri după un model tradițional al Scaunului Orbai.
„Ce e frumos în tot acest proiect al nostru de a ne vedea visul împlinit este că ne sprijină comunitatea. Orice eveniment am organizat, au venit alături de noi oameni, firme din oraș, care nu sunt unitarieni. Și asta ne bucură enorm. Vrem ca în acea casă și mai ales în curte, pentru că are o curte foarte frumoasă, să organizăm evenimente unde să vină tineri din oraș și din împrejurimi, unitarieni sau nu. Vrem să fie un loc plin de viață.
Nu ne-am gândit să fie un loc doar pentru noi, la modul egoist, nicidecum, ci un loc pentru comunitate”, precizează Tóth Rozália, unul dintre cei 48 de unitarieni din orașul Covasna.
O confesiune „radicală”
Confesiunea unitariană este descrisă ca variantă „radicală” a protestantismului. A apărut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea, fiind întemeiată de David Francisc (sau Ferenc Dávid), care a trăit între anii 1510-1579. Noul cult a fost recunoscut oficial prin edictul Dietei de la Turda privind libertatea religioasă (1568).
Teza fundamentală a religiei unitariene este credinţa într-un Dumnezeu unic şi indivizibil. „Egy az Isten” – Dumnezeu este unul.
Iisus Christos este considerat om, nu şi Dumnezeu, deci nu este admisă dogma Sfintei Treimi. Bisericile sunt simple, atât în exterior, cât şi în interior, pereţii sunt albi, „simbolizând puritatea şi claritatea credinţei unitariene”. În biserică nu se află icoane, picturi, monumente sau altar.
Unitarienii așează raţiunea ca ghid suprem al vieții. Rezultatele știinţei și tradiţiile care celebrează viaţa și natura sunt de asemenea prioritare pentru ei.
În Statele Unite ale Americii, unitarienii au mers un pic mai departe: s-au asociat cu „universaliștii”. Universalismul, apărut în America după 1700, este credinţa că toţi oamenii vor fi mântuiţi în cele din urmă, mizând pe filosofia nemuririi sufletului și pe concepţia că bunătatea lui Dumnezeu este infinită. De altfel, unitarienii spun că nu este nevoie să îl considerăm pe Iisus fiul lui Dumnezeu pentru că e ca și cum am contrazice dogma: la urma urmei, nu suntem TOȚI fiii Lui?
„Libertatea conștiinței și conștiința libertății” promovate de unitarieni pun la loc de cinste toleranța și dezvoltarea personală continuă. Implicarea civică, viața modestă și respectarea lumii create de Dumnezeu, a vieții și familiei sunt iarăși concepte de bază.
Sunt, probabil, motivele pentru care o serie de personalități au aderat la unitarianism. Printre ei, John Adams, președinte SUA, scriitorul Charles Dickens, inventatorul telefonului – Alexander Graham Bell, filozoful Henry David Thoreau, compozitorul Béla Bartók și alții.
147 de lăcașuri de cult în România
Cu sediul central la Cluj, biserica unitariană cuprinde, conform recensământului din 2011, aprope 60.000 de credincioşi de naţionalitate maghiară. Marea lor majoritate este grupată în judeţele Cluj, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, unde, de altfel, sunt organizate şi cele 6 protopopiate: Cluj-Turda, Mureş, Târnava, Cristuru Secuiesc, Odorheiu Secuiesc și Trei Scaune-Alba de Sus. Numărul lăcaşurilor de cult e de 147. Au și două licee și mai multe asociații. Aveau mai multe imobile și bunuri în perioada interbelică, dar la venirea comunismului le-au fost confiscate absolut toate. Au recuperat o mare parte, cu greu.
Revenind la Covasna
În jur de 20 de biserici unitariene sunt pe teritoriul județului Covasna. Clădiri mari, impunătoare, din vremurile în care religia cântărea greu și oameni cu dare de mână ai acelor perioade au contribuit la dezvoltarea comunității (și) în acest sens.
Una dintre ele e chiar în Sfântu Gheorghe, lângă cea catolică.
La Aita Mare, Biserica fortificată unitariană, construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea, este impunătoare și unul dintre motivele pentru care mulți străini vin în județ. E înconjurată de un zid înalt de cinci metri, protejat de două bastioane.
Mai sunt biserici unitariene la Arcuș, Calnic, Chichiș.
„Nimeni să nu ocărască pe nimeni din pricina religiei”
În anul 1568, la Turda, s-a pronunțat pentru prima dată în lume toleranța religiilor, cu ocazia întrunirii Dietei Transilvaniei. Potrivit dispoziţiilor principelui Transilvaniei Ioan Sigismund, reprezentanţii „celor trei naţiuni din Transilvania” (Unio Trium Nationum), care erau maghiarii, secuii şi saşii, s-au întrunit la Turda în anul 1568 și au emis un decret prin care a fost proclamată libertatea conștiinței și a toleranței religioase pentru toți locuitorii Transilvaniei (în afara românilor – care erau tolerați). Totodată, au fost declarate patru culte drept religii oficiale (romano-catolicismul, calvinismul, lutheranismul şi unitarianismul).
Prin Edictul de la Turda se stabilește ca predicatorii să predice și să propovăduiască Evanghelia „după propria lor înțelegere”, iar comunitatea, „dacă se învoiește bine, dacă nu, nu, nimeni să nu-i constrângă” (pe membrii comunității).
„Nimeni să nu ocărască pe nimeni din pricina religiei și nimănui nu i se permite să amenințe pe cineva cu întemnițarea sau cu strămutarea din pricina învățăturii sale, căci credința e un dar de la Dumnezeu și ea vine din auzire, iar auzirea se face prin cuvântul lui Dumnezeu”.