Cât pierde România stând la coadă la frontiera terestră a Schengen?

Autoritățile de la București au prezentat acordul de la finalul lui 2023 privind aderarea la Schengen în cazul frontierelor aeriene și navale drept o mare victorie. Însă marea miză este integrarea terestră. În cazul acesteia însă nu există un termen, ci doar declarații optimiste.

Consecințele neaderării terestre la spațiu Schengen este semnificativă din punct de vedere economic. Fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, estima că România pierde anual 10 miliarde de euro lăsată fiind la granița spațiului de liberă circulație.

Rămânerea la frontiera terestră a Schengen înseamnă probleme și pentru transportatori și pentru mediu. Un fapt reflectat și în rezoluția Parlamentului European, adoptată vara anului trecut.

Rezoluția referitoare la frontiera terestră a Schengen arată punctele critice.

– Timpul de așteptare pentru camioanele care traversează frontierele dintre statele membre ale spațiului Schengen a fost cuprins între 10 și 30 de minute în 2021. În cazul multor treceri nu a fost raportată nicio întârziere. Dar pentru țările care nu fac parte din spațiul Schengen, întârzierile pot fi de câteva ore sau chiar zile.

– În 2022, cozile create de camioanele în așteptare erau de peste 25 km la frontierele vestice ale României. Aceste cozi lungi create la vamă, care echivalează cu un timp de așteptare de mai multe zile, au un efect extrem de negativ asupra condițiilor de muncă ale șoferilor de camioane și asupra mediului.

– Nivelul ridicat de poluare cauzat de miile de vehicule care stau la coadă la frontiera terestră zilnic, așteptând mai multe ore sau chiar zile pentru a trece frontierele dintre Ungaria și România, România și Bulgaria și Bulgaria și Grecia reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa mediului, precum și a sănătății conducătorilor auto, a lucrătorilor vamali și a persoanelor care locuiesc în zonele de trecere a frontierelor.

– Informațiile bazate pe dovezi au evidențiat faptul că 46.000 de tone de CO2 sunt emise anual din cauza deciziei de a nu elimina controalele la frontierele interne pentru România și Bulgaria.

Pierderile calculate de către transportatori

– Pierderi directe – timp pierdut în punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria
– În 2022, prin cele 18 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria au fost înregistrate 3,9 milioane de treceri ale camioanelor de marfă, intrări/ieșiri România (exclusiv tranzit).
– Timpii de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria și Ungaria variază între minim 30 minute și 72 ore. Media este de 6 ore/trecere. Astfel, camioanele de marfă staționează forțat 23,5 milioane ore/an. Timpul înseamnă bani.

– Pierderile directe ale transportatorilor rutieri români cauzate de neaderarea României la Schengen se ridică la 2,41 miliarde Euro. Acestea reprezintă pierderile potențiale de venituri și costurile actuale ale transportatorilor. Pentru piața transporturilor rutiere de marfă, aceste pierderi de venituri reprezintă aprox. 15% din valoarea actuală de 15,2 miliarde Euro. Implicit, statul pierde 15% mai multe taxe pe care le-ar plăti transportatorii.

Foto: debanat.ro