Starea de spirit a României este sumbră, variind între îngrijorare (în orașele mari), depresie (în orașele medii și mici) și disperare (în mediul rural). Frustrarea față de lipsa de calitate a serviciilor furnizate de stat este la cote extrem de înalte, reprezentând unul dintre principalele motive ale nemulțumirii generale, se arată într-o cercetare realizată de sociologul Barbu Mateescu la comanda Fundației Konrad Adenauer (KAS), citată de g4media.ro.
Redăm mai jos o parte dintre rezultatele cercetării realizate în ianuarie 2025 de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Cercetarea calitativă realizată de Barbu Mateescu se bazează pe 9 focus-grupuri, fiecare având 7 participanți, în București și localități din Transilvania, Moldova, Munteia.
Potrivit, cercetării, alegerile parlamentare nu au reușit să confere legitimitate clasei politice, aceasta fiind în continuare privită cu ostilitate. Votul de pedepsire sau de schimbare va defini alegerile prezidențiale din următoarele luni.
Sentimentul că „România e un sat fără câini” este semnificativ mai puternic decât în urmă cu un an. Una dintre principalele așteptări de la viitorul președinte este schimbarea ethos-ului administrației publice. Totodată, față de anul trecut, funcția de reprezentare a președintelui capătă o importanță și mai mare în conștiința publică, însă fără a mai beneficia de atu-ul validării din partea Occidentului. Cetățenii își doresc un președinte care să apere activ și constant interesele României.
O percepție larg răspândită, mai ales în rândul românilor cu viziuni paseiste, este că destinul național este decis de entități externe. Această idee este susținută de mai mulți factori, unul dintre cei mai importanți fiind prestația actualului președinte și a prim-ministrului pe plan extern.
Impactul indirect al acestei percepții este creșterea aprecierii pentru atitudini naționaliste de tip „Romania First” sau „Let’s Make Romania Great Again”.
Sursele frustrării: Deținătorii puterii politice
Cetățenii percep o mare discrepanță între clasa politică și nevoile lor. În ciuda prezenței ridicate la alegerile parlamentare, sentimentul de a nu fi reprezentați este puternic. Partidele par să guverneze pentru interese personale, nu pentru popor, alimentând pesimismul și mesajele electorale anti-sistem.
„Noi, cetățenii, suntem prea neînsemnați ca să putem face ceva decât dacă vor cei ‘aleși’, cu ghilimelele de rigoare – parlamentarii, senatorii, președintele – dacă ei ne vor lăsa atunci vom putea face dar atenție vom putea face ce vor ei și noi credem că am vrut noi.” (bărbat, 46 de ani, Transilvania rurală)
Lipsa de competență și performanță a liderilor politici este, de asemenea, o sursă majoră de frustrare. Există un decalaj evident între așteptările cetățenilor și capacitatea clasei politice de a le îndeplini:
În final, situația financiară precară a statului, reflectată în necesitatea de a împrumuta bani pentru pensii și salarii („ne împrumutăm pentru pensii și salarii, nu ca să construim ceva”), întărește percepția lipsei de competență a clasei politice în guvernarea țării.
Cetățenii manifestă o neîncredere profundă în aparatul de stat, văzut ca excesiv de politizat și ineficient. Această neîncredere afectează atât calitatea serviciilor publice, cât și încrederea generală în sistem.
Politizarea excesivă
Numirea politică a unor funcții cheie, precum cea de la Curtea Constituțională, directorii de școală sau inspectoratele școlare, este văzută ca o piedică în calea unei educații de calitate. „Atâta timp cât avem CCR numit politic, directorii de școală, inspectoratele și ce-o mai fi, ce educație să faci?” (femeie, 35 de ani, Ilfov). De asemenea, promovarea pe criterii politice, în detrimentul competenței profesionale, este o problemă gravă: „Oamenii sunt propulsați pe cu totul alte criterii decât profesionalism și ajung pe poziții înalte în detrimentul celor care au capacități intelectuale și profesionale.” (femeie, 48 de ani, Transilvania urbană).
Erodarea calității angajaților statului
Scăderea standardelor de recrutare în instituțiile publice este percepută ca o problemă majoră: „Au scăzut foarte mult cerințele ca să poți să intri în poliție față de acum câțiva ani. Acum nu mai ai pregătirea necesară.” (femeie, 28 de ani, Muntenia urbană). Această percepție este susținută și de exemple concrete, precum cel al unei educatoare incompetentă: ” [La grădinița copilului meu] educatoarea care era mai în vârstă știa să-i țină în frâu, știa să-i ordoneze și o ascultau și o iubeau, pe când educatoarea mai tânără nu era ascultată, [copiii] nu vroiau să facă nimic din ce le spunea, era mereu gălăgie.” (femeie, 35 de ani, Ilfov).
Specificități Regionale (Transilvania)
Utilizarea fondurilor europene: Utilizarea incorectă a fondurilor europene este o sursă majoră de nemulțumire.
Lipsa atractivității educației: Lipsa atractivității educației formale, în special în mediul rural, este o problemă gravă.
Valori anti-etatiste: Participanții din Transilvania exprimă valori anti-etatiste mai pronunțate decât în alte regiuni ale țării.
Reindustrializare: Tema reindustrializării este relevantă în localitățile mici din Vechiul Regat, dar absentă în Transilvania.
Ajutoare sociale: Se ridică problema acordării ajutoarelor sociale unor persoane care nu au nevoie de ele sau acordarea unor sume excesive.
Următorul președinte – așteptări și aspirații
Clasa politică, în special cei aflați la guvernare, este epuizată. Apetitul pentru schimbare în genere și pentru o figură nouă în particular este major.
„[Ca direcția țării să fie bună] s-a încercat să se schimbe ceva în alegerile din 2024. S-a încercat schimbarea unei clase politice demodate, ca să spun frumos despre ei, și toată lumea a văzut ce s-a întâmplat” (bărbat, 53 de ani, Transilvania rurală).
„Sunt două tabere: apolitici și restul. Nu ‘extremiști și restul’.” (bărbat, 47 de ani, Transilvania urbană).
Participanții doresc un președinte implicat, dinamic și comunicativ. Acest set de atribute este văzut în legătură directă cu reformarea statului și, în consecință, cu integritatea morală, o doleanță exprimată în toată țara dar mai ales în orașele mari și în suburbiile lor.
Studiul complet, AICI.