Pe tot parcursul anului 2025, Biserica Catolică celebrează „Jubileul speranței”. Organizate la fiecare 25 de ani, aceste jubileuri se traduc prin „ani sfinți”, adică perioade în care credincioșii au ocazia să își mărturisescă greșelile și să obțină iertarea. Anul sfânt 2025 se va încheia pe 6 ianuarie 2026 și presupune participarea a zeci de milioane de oameni la evenimente religioase în toată lumea, nu doar la Roma.
Unul dintre locurile din județul Covasna în care va fi celebrată speranța în 2025 este și Biserica fortificată romano-catolică din Ghelința.
O comoară arhitecturală, o mărturie a istoriei, un loc extraordinar de privit, la aproape 800 de ani de la construire.
Biserica din Ghelința e pe lista atracțiilor turistice din județul Covasna. Vara vin aici zi de zi câteva zeci de oameni, atât din România, cât și din străinătate, în special din Ungaria.
De altfel, spațiul e decorat cu panglici cu drapelul Ungariei, lăsate ca amintire de vizitatori.
Istoria bisericii, frescele din interior, chiar și hramul Sf. Emeric sunt legate de istoria maghiarilor. Sfântul Emeric e fiul Sfântului Ștefan, cel care a creștinat Ungaria.
Emeric în limba maghiară se traduce Imre și este unul dintre cele mai des întâlnite prenume. (Ca o curiozitate, Emeric în limba portugheză este Amerigo. Prin faptul că patronul onomastic al navigatorului Amerigo Vespucci a fost Emeric, numele acestuia a fost transmis noului continent, America).
Ghelința e o comunitate catolică importantă – peste 90% din locuitori au această religie.
„Principii care veneau cu reforma pe la 1500 își impuneau noua religie, dar noi, cei din Scaunul Orbai, ne-am apărat. Așa cum s-au apărat cei din Kezdi sau Ciuc”, explică, pentru covasna45.ro, Imre Götzér, clopotar la biserica din Ghelința și omul care are grijă de monument.
Biserica se diferențiază de late lăcașuri de cult vechi mai ales prin frescele care prezintă legenda lui Ladislau și lupta împotriva cumanilor. Sunt datate de prin secolele XIV–XV şi sunt considerate printre cele mai bine conservate din Transilvania.
Totuși, ar avea nevoie de restaurare. Doar că fondurile sunt greu de găsit. Cei de la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia ar trebui să se îngrijească de aceste lucruri.
„Norocul” frescelor a fost că la un moment dat, pentru a se construi un balcon, au fost acoperite cu var.
„S-a lucrat cu pâine și ou la îndepăratea varului de pe aceste fresce. Oul a acționat ca un adeziv și s-a putut astfel desprinde varul. Și pâinea a fost ca un material moale, care a protejat peretele. Nu poți lucra cu ranga sau cu șpaclul la așa ceva”, spune Imre. Varul a fost dat jos la sfârșitul anilor 1800, între 1880 – 1930. Nu continuu, ci când au fost fonduri. După care biserica a mai trecut printr-un proces amplu de restaurare, între anii 1968 – 1970, pe vremea comuniștilor. Când situația nu era chiar așa de neagră ca în anii 80…
O fată hotărâtă
„Legenda lui Ladislau începe la Oradea, urmează ieșirea la luptă și lupta propriu-zisă împotriva cumanilor. Maghiarii au învins, cu el în frunte, dar a fost răpită o fată. Se vede pe frescă acel luptător cuman fugind cu tânăra, pe cal. Ladislau pornește în urmărirea lor, ca s-o salveze. Când i-a ajuns din urmă, fata l-a ajutat pe salvator să îl dea jos de pe cal pe acel cuman… Era o tânără hotărâtă, pentru că ea îl rănește pe cuman la picior și apoi, cu ajutorul lui Ladislau, îi taie capul. Semnificația acestei legende, a acestei fresce este că în lupta dintre bine și rău, binele învinge”, subliniază Imre.
Casete fascinante
Ceea ce atrage atenția oricui intră în biserică este tavanul.
„Sunt diferite motive pe aceste casete, de la steme, la motive florale, chiar și biblice”. Este și stema Brașovului pe una dintre ele, pentru că au fost pictate la Brașov, în anul 1628. De meșteri sași, după cum subliniază ghidul nostru.
103 casete pictate sunt pe tavan. Acesta a fost restaurat în anii 2000. Ajunsese într-o stare de degradare avansată. A fost dat jos piesă cu piesă și dus la un atelier de restaurare din Sovata.
Lucrarea a fost analizată și admirată anul trecut chiar de restaurator, care a adus aici un grup de 20 de specialiști din Budapesta, Cluj și Mureș să vadă „pe viu” rezultatul muncii sale dar și biserica, în ansamblul ei.
Au văzut și cristelnița care are în jur de o mie de ani, altarul și balconul pentru orgă. Niște minunății….
Un loc unic
„Este cel mai vechi lăcaș de cult catolic din Transilvania. A fost construită între anii 1240 – 1250, în stil romanic. Inițial, toate ferestrele erau mici. De-a lungul istoriei, a fost renovată de mai multe ori și mereu s-a adăugat ceva, s-au mărit și ferestrele”.
De ce la Ghelința? Greu de spus…
„Legendele spun că, după creștinare, regele Ștefan I a spus că la fiecare zece localități să fie ridicată o biserică. În perioada aceea erau aici vreo 40 de familii. La începutul anilor 1500, erau deja peste o mie de locuitori. Lucrau în pădure, în exploatarea și prelucrarea lemnului și alte meșteșuguri”, ne mai spune Imre din istoria locului.
Și azi sunt în Ghelința atât meșteri, cât și firme de prelucrare a lemnului. De aici, de exemplu, e Tibor Aros, meșter șindrilar, unul dintre puținii din țară.
Și tot la Ghelința, potrivit site-ului Primăriei, sunt 23 de pensiuni. O localitate care se dezvoltă. Poate de aceea, comparativ cu altele, numărul locuitorilor de aici e în creștere, nu în scădere. În 2011 erau 4.815, iar la recensământul din 2021 erau 4.917.
Premiu pentru „comunitate durabilă”
În 2021, Ghelința a primit din partea Ambasadei Franței o diplomă de „comunitate durabilă”, pentru că a implementat cu succes un sistem de încălzire a clădirilor publice cu biomasă. Un proiect finanțat din fonduri europene prin programul Horizon și inițiat de Clusterul Green Energy din Sfântu Gheorghe. Primăria Ghelința a fost pionier în crearea unui exemplu de bună practică pentru generarea energiei curate. Eficiența sistemului din punct de vedere economic înseamnă o economisire de 42% din costurile de încălzire.
„Se întâmplă lucruri bune aici. Avem și un primar bun, avem pensiuni, avem săli de evenimente, se mișcă lucrurile. Și se mișcă pentru că muncim”, punctează Imre.
Dacă doriți să vedeți bisericile fortificate din județul Covasna, o puteți face pe site-ul Visit Covasna – AICI.