Clusterul inovator Green Energy din Sfântu Gheorghe a organizat ieri, la ASE București, Conferința „Bioeconomia: catalizator al dezvoltării durabile a mediului rural”. Parteneri ai evenimentului au fost Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul ASE București și Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru dezvoltare durabilă.
În discursul său, șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din Guvern, Laszlo Borbely, a vorbit despre conceptul de bioeconomie și a invitat Clusterul Green Energy să se implice în creionarea unei Strategii pentru Biomasă, de care România are nevoie.
„Cel mai frumos proverb este Omul sfințește locul. Asta înseamnă să fim cu toți deschiși, să discutăm, să preluăm modele de bună practică acolo unde ele se întâmplă cu rezultate bune. Bioeconomia înseamnă o societate mai pregătită pentru provocări. Economia circulară este o mentalitate. (…) Va trebui să utilizăm biomasa, pentru că este mai ieftin, este mai bine pentru mediu”, a spus Borbely.
Managerul de proiect al proiectului BioRural, Boglárka Vajda, a spus că în acest moment avem în România 200 de sisteme de încălzire pe bază de biomasă. Asta înseamnă avantaj pentru mediu, pentru comunități și pentru tranziția verde. Pentru că sistemul aduce independență energetică. Și avem astfel de comunități. În județul Covasna comuna Ghelința este Bioenergy Village și a fost premiată al nivel european. Suntem 19 parteneri internaționali în proiect și avem misiunea de a accelera integrarea principiilor bioeconomiei circulare în zonele rurale și de a disemina cunoștințele despre bioeconomie în mediul rural”, a explicat ea.
Fondatorul Clusterului Green Energy a vorbit de asemenea despre proiectele prezentate, care au pus România pe harta europeană a dezvoltării durabile. Toate au pornit de la Incubatorul de Afaceri din Sfântu Gheorghe, Covasna, fondat tot de el, alături de președintele ASIMCOV, Bagoly Miklos Levente.
„La Sfântu Gheorghe ne-am putut întâlni mai multe organizații care am putut colabora. Din 2010, 2012, am creat aceste clustere inovative care sunt recunoscute de Bruxelles și sunt premiate an de an. Suntem căutați de cei din străinătate, suntem conectați cu ei. Este foarte importantă implicarea tinerilor, a masteranzilor și doctoranzilor în această călătorie spre o societate pregătită pentru provocări, cum bine spune Laszlo Borbely”, a punctat Vajda.
Tot la Sfântu Gheorghe a fost lansat, pe 26 septembrie, și Centrul Național de Bioeconomie, care funcționează la Incubatorul de Afaceri.
La Conferință au fost prezentate și șase proiecte finanțate în cadrul programului Horizon Europe, dedicate dezvoltării sectorului bioeconomiei în mediul rural.
Acestea sunt:
Biorural – Accelerarea integrării principiilor bioeconomiei circulare în zonele rurale. 19 parteneri din 14 țări UE. Partener din România Clusterul Green Energy.
RuralBioUp – Împuternicirea regiunilor rurale ale UE de a extinde și adopta soluții la scară mică bazate pe bioindustrii: tranziția către o bioeconomie circulară durabilă, regenerativă, incluzivă și echitabilă. 12 parteneri din 9 țări UE. Partener din România: Institutul de Prognoză Economică.
CEE2ACT – Consolidarea capacității țărilor din Europa Centrală și de Est de a dezvolta strategii și planuri de acțiune în domeniul bioeconomiei. 17 parteneri din 17 țări UE. Partener din România: Clusterul Regional Agrofood.
BIOLOC – Inovare socială în bioeconomie pentru a revitaliza comunitățile locale europene. 17 parteneri din 13 țări UE. Partener din România: Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.
BIOEASTsUP – Dezvoltarea bioeconomiei circulare durabile în țările Europei Centrale și de Est. 21 parteneri din 13 țări UE. Partener din România: Institutul de Economie Agrară.
Proiectul RIBES – Regional Inclusive Biobased Entrepreneurship Solutions. Partener din România: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.