Provocările și soluțiile privind îmbătrânirea activă vor fi dezbătute de peste 100 de specialiști de prestigiu din țară și străinătate, reprezentanți ai statului, mediului privat, academic, ai organizațiilor internaționale și ai societății civile la Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, care a început azi la Palatul Parlamentului.
Potrivit unui comunicat al organizatorului congresului, citat de Agerpres, Asociația Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă, aflat la a III-a ediție, evenimentul va reuni timp de două zile peste 600 de participanți și 100 de vorbitori, printre care Mircea Abrudean, președintele Senatului, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, Florin Manole, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, Luiza Spiru, președintele Fundației Ana Aslan Internațional, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica București.
Discuțiile vor fi organizate în șapte paneluri cu teme dedicate precum: îmbătrânirea activă între strategie și acțiune, modelul de îngrijire pe termen lung, medicina, în pas cu vârsta, planificare financiară pentru un viitor sustenabil. Una dintre cele mai așteptate dezbateri este cea privind tema digitalizării longevității, susținută de dr. Pier Kommers, profesor în tehnologii digitale.
„Îmbătrânirea activă reprezintă una dintre cele mai importante provocări și, în același timp, oportunități ale întregii societăți. În ceea ce privește politicile publice în domeniu, acestea trebuie să devină o prioritate și în România, ca în Germania. Prin Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă, ne propunem să aducem la aceeași masă experți din diverse domenii pentru a găsi soluții concrete care să transforme vârsta a treia într-o etapă a vieții cu sens, demnitate și participare activă’‘, a declarat Alexandra Dobre, fondatorul Institutului Național pentru Îmbătrânire Activă.
România se confruntă cu unul dintre cele mai accelerate procese de îmbătrânire demografică din Uniunea Europeană. În prezent, potrivit datelor oficiale, aproape doi din zece români au peste 65 de ani, iar în 2060 situația va fi și mai îngrijorătoare – șase din zece români vor avea peste 65 de ani, dacă natalitatea nu va fi îmbunătățită.
Ultimele date de la Institutul Național de Statistică arată că persoanele cele mai afectate de deprivare materială și socială sunt cele de 65 de ani și peste (32,9%), urmate de oamenii cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani (28,4%). Cu toate acestea, țara noastră nu are un buget dedicat pentru susținerea calității vieții seniorilor, deși există o strategie pentru îmbătrânirea activă, se mai arată în comunicat.
38% dintre seniori sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială
Aproape 20% din populația României are peste 65 de ani și 38% dintre seniori sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu în mesajul transmis cu ocazia Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă.
Negrescu a menționat că, în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și coordonator al Sistemului de Analiză Prospectivă al Institutelor Europene, a susținut realizarea primului studiu european de amploare pe tema echității între generații și includerea lui în agenda Comisiei Europene.
„Urbanizarea și digitalizarea se accelerează iar presiunea pe resurse devine constantă. Toate acestea nu schimbă doar structura populației, schimbă contractul social european. România se află într-un punct critic al acestei transformări. Aproape 20% din populație are peste 65 de ani. Numărul vârstnicilor depășește cu peste un milion numărul copiilor iar 38% dintre seniori sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, cel mai mare procent din Uniunea Europeană”, a spus europarlamentarul.
Potrivit acestuia, Europa trece ‘„prin cea mai profundă schimbare demografică” din ultimele decenii; societățile „îmbătrânesc”, generațiile „se reconfigurează” și presiunea asupra modelului social european crește.
„Concluziile sunt clare, schimbările demografice sunt rapide și ireversibile iar diferențele între generații se adâncesc. 81% dintre europeni consideră că diferențele de venit sunt prea mari. Doar 47% cred că au șanse egale.78% cer investiții mai mari în educație, sănătate și protecție socială. La nivel european, raportul de dependență al vârstnicilor va continua să crească până spre anul 2100”, a precizat social-democratul.
El a adăugat că situația din România este și ”mai dificilă” în mediul rural și în comunitățile izolate, unde lipsesc medicii, transportul, infrastructura socială și accesul la digitalizare.
„Inegalitățile de acces la servicii digitale devin cea mai rapidă formă de excludere, afectând în special persoanele în vârstă. De aceea am cerut explicit ca digitalizarea serviciilor publice să includă măsuri împotriva excluderii seniorilor și am promovat modelul european AI4People, cu protecția grupurilor vulnerabile în centrul politicilor digitale. La nivelul Parlamentului European lucrăm deja la un cadru coerent. Vorbim de strategia pentru îngrijire pe termen lung, De asemenea, lucrăm la Planul European de Combatere a Cancerului și a Bolilor Cardiovasculare, programul EU4Health, Fondul Social European Plus, dar de asemenea avem mai multe inițiative pentru dezvoltarea competențelor și formarea continuă, inclusiv a seniorilor”, a detaliat Negrescu.
Europarlamentarul a susținut elaborarea unei strategii naționale pentru îmbătrânire activă, cu obiective ”clare” în sănătate, prevenție, locuire, mobilitate, digitalizare, dar și pentru participarea comunitară.