Datoria publică a României a trecut de 700 miliarde de lei şi de 50% din PIB 

Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022. Datele au fost publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în ultimul an.

La finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat.

Pe măsură ce datoria creşte, devine din ce în ce mai greu de rostogolit.

Necesarul de finanţare al României este de circa 150 mld. lei în 2023. Suma reprezintă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile, în condiţiile în care costul de finanţare oricum a crescut ca urmare a creşterii dobânzilor. Astfel, din aceşti doi factori: creşterea ratelor de dobândă şi majorarea datoriei, cheltuielile cu dobânzile ale guvernului au urcat cu 60% în primele două luni din 2023 față de aceeaşi perioadă a anului trecut.  

Putem plăti datoria publică?

Dacă noi, cetățenii, am vrea să plătim datoria publică, ar trebui să aducem de acasă fiecare câte 37.000 de lei. Asta arată informațiile pe luna februarie 2023 publicate de Ministerul Finanțelor. Este vorba, de fapt, despre împrumuturile pe care le-a făcut statul în decursul timpului: acel bulgăre care se tot rostogolește de la lună la lună, de la un an la altul și care a ajuns la 706,5 miliarde lei.

Practic, aceștia sunt bani care trebuie plătiți în viitor de mediul de afaceri și persoanele fizice prin taxe. Să vedem ce se va întâmpla după 2024, adică după alegeri.

Datele pe februarie arată că datoria publică a depășit 50% din PIB (este la 50,1%), ceea ce este considerat a fi un prag critic, caz în care trebuie ca Guvernul să prezinte un plan de reducere (conform Legii).

„Ordonanța austerității bugetare” nu rezolvă aproape nimic.

E drept, ordonanța include îngheţarea salariilor, dar sunt prevăzute și multe excepții.

Să nu uităm că se face o economie de doar 5 miliarde lei, dar este vorba despre bugetul pe acest an. Între timp, statul continuă să se împrumute. Bulgărele să mărește. Până la finalul anului, conform graficului publicat, Ministerul Finanțelor mai trebuie să împrumute încă 94,4 miliarde lei.

În teorie, când statul se împrumută mai mult:

• Împrumuturile sunt mai scumpe. Statul trebuie să plătească mai mult pentru banii pe care îi ia. Astfel sunt afectate lucruri importante, cum ar fi construcția de școli, spitale sau drumuri.
• Trebuie să găsească surse de venit pentru a acoperi cheltuielile și dobânzile. De obicei, asta înseamnă că ne cere să plătim mai multe taxe și impozite. Astfel, ne rămân mai puțini bani în buzunare.
• Economia țării devine mai slabă și mai sensibilă la ce se întâmplă în lume. De exemplu, dacă moneda noastră se devalorizează față de alte monede, ne va costa mai mult să cumpărăm produse din afară.