Dr. Horváth Alpár conduce Extensia Gheorgheni a Facultății de Geografie din cadrul Universității „Babeș Bolyai” și este expert în turism. Ne-a acordat un interviu despre turismul în județul Covasna, inclusiv despre cel balnear, identitar sau nobiliar.
Covasna45.ro: Date recente arată că în luna iunie 2024, doar 5,4% din turiștii veniți în Regiunea Centru au ales județul Covasna. Cei mai mulți se opresc la Brașov. Drumurile sunt bune, județul nostru e frumos, are ce oferi. Care sunt, din punctul dvs de vedere, motivele pentru care nu vin mai mulți turiști aici?
Dr. Horváth Alpár: Performanța turistică a județului Covasna merită să fie privită nu doar printr-o raportare la celelalte județe din regiunea de dezvoltare Centru, ci mai degrabă prin pozițiile în clasamentele naționale. De exemplu, în documentul „Cartografierea destinațiilor optime pentru înființarea organizațiilor de management al destinației” elaborat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, județele au fost comparate după patru criterii majore și 20 de indicatori. În tabelele de sinteză, județul Covasna are poziție de mijloc, locul 18 din 42 de județe (inclusiv mun. București), ocupând poziții mai bune la unii indicatori, și poziții mai modeste la alții. Clasamentul referitor la numărul de înnoptări a fost realizat pentru anul „pre-COVID” 2019, unde, la înnoptările turiștilor români, Covasna era pe locul 13, iar pentru înnoptările turiștilor străini pe locul 19. Pentru anul 2023, poziția județului e pe locul 12 cu 603.000 de înnoptări, în creștere de 6,5% față de anul 2022, puțin sub media națională de 7,7%. La înnoptările turiștilor străini a rămas pe locul 19. cu 33,5 mii de înnoptări, cu creștere față de anul precedent de 21,8% față de media națională de 22,9%. Pentru anul 2024 sunt disponbile datele lunare până în iunie 2024, deci nu putem încă evalua sezonul estival. Pentru județul Covasna luna iunie s-a dovedit mai slabă în 2024 față de 2023, cu descreștere de -10,2% la români și -6,9% la străini.
Oricum, pe baza datelor primului semestru imaginea este un pic negativă. Fără un sondaj oarecum reprezentativ privind preferințele și posibilitățile publicului călător, doar pe baza statisticilor putem doar specula presupusele cauze ale scăderii fluxurilor turistice. Acestea oricum trebuie privite în prespectivă multianuală, în care se observă creșteri în ciuda oscilațiilor valorilor măsurate.
Pozițiile județului se pot îmbunătăți prin eforturi de promovare susținute, orientate spre piețele-țintă, segmentele vizate de înntreprinderile din turism, dar promovarea la nivel de afaceri și la nivel de destinație trebuie să fie integrate. Acest lucru se încearcă prin Asociația pentru Dezvoltare a Turismului Județului Covasna. Această asociație are caracter de ADI, asociație de dezvoltare intercomunitară în care membri sunt autorități publice locale. Sper ca pe termen mediu se va crea OMD-ul județului Covasna, adică organizație pentru managementului destinației, în care – conform noilor reglementări legale – ar trebui să fie cooptate și asociațiile patronale și/sau profesionale din turism. Prin Extensia Universitară din Gheorgheni, aparținând de Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai, noi promovăm către studenți, dar și către opinia publică din județele din estul Transilvaniei, tocmai această viziune teritorială a turismului.
Consiliul Județean Covasna, prin asociația turistică a adus încă din anul 2020 mai mulți influenceri la infotripuri care s-au dovedit mijloace eficiente de promovare, cel puțin până în anul 2022/2023. Deci, eforturile merită continuate cu consecvență, aducând pe prim plan și noutățile de investiții făcute de întreprinderi private cât și de autoritățile locale. Proiectele de investiții și de promovare realizate/realizabile din Programul România atractivă, din cadrul PNNR și Programul Operațional Regional vor aduce beneficiile pe termen mediu, desigur, dacă obiectivele turistice noi/reînnoite vor fi gestionate și promovate profesionist (biserici, castele, conace incluse în traseele cultural-turistice respectiv proiectele muzeale).
Covasna45.ro: Deci putem crește numărul turiștilor.
Dr. Horváth Alpár: Creșterea numărului turiștilor poate fi un obiectiv de politică a turismului, dar este mai importantă creșterea numărului de înnoptări, respectiv a duratei medii de sejur pe turist, și totodată creșterea cheltuielilor pe turist – nu neapărat prin prețuri și tarife ridicate, ci prin diversificarea serviciilor oferite către turiști. Esența promovării destinației, fie ea județeană, microregională sau locală este ca să influențăm potențialii turiștii chiar în timpul căutărilor oportunităților de petrecere a sfârșiturilor de săptămână sau a vacanțelor. Încă de acasă să pornească cu ideea că vor rezerva nu una-două nopți în unitățile de cazare, ci chiar trei-patru sau mai multe nopți. Desigur, pentru acesta este nevoie de promisiuni de experiențe palpitante, accesibile pentru „omul de rând”.
Există produse de tipul turismului ecvestru sau alte forme de turism mai sepcifice, care necesită și o pregătire mai bună a turistului individual. Dar să nu uităm, că oamenii călătoresc deseori cu familia și/sau cu prietenii, deci nu orice fel de activitate este dorită de toți dintr-un grup. De aceea trebuie să punem accent pe accesibilitatea precepută în sens larg.
Covasna45.ro: Turismul balnear nu e suficient exploatat, promovat. De ce?
Dr. Horváth Alpár: Turismul balnear în ultimele decenii parcă a fost copilul vitreg al politicii de turism. Totuși, la nivel guvernamental (afectat oarecum de o instabilitate politică în competiția partidelor) a fost adoptată o strategie dedicată acestui domeniu, au fost elaborate scheme de ajutor de minimis pentru IMM-uri din stațiunile balneoclimaterice. Sunt multe de făcut, mai ales la capitolul de fundamentare științifică și acreditare/atestare după norme europene a stațiunilor, a societăților comerciale cu profil balneoturistic, la asigurarea cadrelor specializate în balneologie, recuperare și kinetoterapie.
Turismul balnear subvenționat prin Casa de Pensii este completat din ce în ce mai mult prin investițiile private în hotelurile din complexele balneare cu turismul de sănătate cu accent pe profilaxie, cu oferte destinate segmentului de populație încă activ pe piața forței de muncă. Este și o chestie de investiție pe termen lung în starea de sănătate și starea de bine a populației, chiar dacă deocamdată prea mulți bani se duc pe compensarea produselor farmaceutice destinate vindecării, în loc să investim în menținerea sau dezvoltarea sănătății. Clusterul Balneoturistic Transilvania din regiunea Centru colaborează printre altele cu Asociația Română de Balneologie tocmai pentru promovarea turismului de sănătate care implică cunoașterea și recunoașterea factorilor terapeutici naturali. În acest demers doresc să fim și noi parteneri, din partea Extensiei UBB Gheorgheni.
Covasna45.ro: Putem vorbi despre o intenție poate nemărturisită de a menține afluxul de turiști la nivel scăzut pentru a conserva anumite valori specifice? Cum ar fi liniștea, tradițiile, aerul curat, nivelul de civilizație chiar?
Dr. Horváth Alpár: Nu cred că există o intenție de limitare a turismului, desi în anumite zone s-ar impune restricții, cum ar fi rezervațiile naturale aflate la limita județelor Covasna și Harghita. Mă tem că dezvoltarea infrastructurii rutiere va crea o presiune prea mare pe Cheile Vârghișului, dar poate fi urmărit modelul harghitean de organizare a turismului la rezervația Lacul Sfânta Ana – Tinovul Mohoș. Există reguli, chiar dacă sunt contestate de mulți vizitatori, dar s-a putut evita situația de „overtourism”, situație întâlnită de exemplu la Lacul Roșu, tot din județul Harghita.
Covasna45.ro: Pot fi demersurile / evenimentele cu iz politic un factor de respingere a turiștilor? Politicienii maghiari, dar și asociațiile românești din zonă promovează constant dezbateri, manifestări, mese rotunde pe teme istorice, diverse comemorări etc. Cei care se informează online văd aceste lucruri.
Dr. Horváth Alpár: Avem exemple de manifestări comemorative de diferite tipuri, desigur, acestea nu sunt dezbateri istorice științifice, ci mai mult reflecții asupra trecutului cu rolul de a edifica și a întări identitățile locale-regionale care diferă între majoritatea românească și minoritatea maghiară. Da, este o temă demnă de studiu pentru sociologi și antropologi cum se manifestă relația dintre nationalism și turism – am abordat și eu oarecum superficial fenomenul, denumindu-l turism identitar sau turism de identitate națională care face parte din turismul cultural sau mai precis turism de patrimoniu cultural. Acum, însă, chiar Guvernul are ca proiect elaborarea și adoptarea unei așa-zise politici de turism identitar, poate cu evidențierea faptului că fiecare locație turistică și comunitate are o identitate proprie care s-a format istoric și care se poate gestiona, dirija responsabil.
O prezentare cât se poate de corectă și obiectivă a valorilor de patrimoniu etnografic, culturale, religios și istoric atât în limba română cât și în limbi de circulație internațională poate contribui la reducerea stereotipiilor și prejudecăților. Colectivul muzeelor și centrelor culturale au în acest sens o responsabilitate deosebită – doar glasul lor să fie amplificat și prin presă respectiv prin social media.
Covasna45.ro: Se poate dezvolta un oraș din punct de vedere turistic fără intervenția statului? Vă întreb pentru că viitorul centru wellnes din orașul Covasna e construit cu 12 milioane de euro alocate de statul român, prin CNI. Și au fost alocate când UDMR a fost la guvernare. Altfel nu ar fi fost posibil. Iar Primăria nu ar fi avut acești bani. Și atunci apare întrebarea: de ce trebuie să fie totul politizat, chiar și dezvoltarea comunităților, prin turism?
Dr. Horváth Alpár: E foarte bine ca statul să sprijine APL-urile, nu doar prin asigurarea cadrului legislativ (avem și aici reforme preconizate, un proiect de inventariere și analiză comparativă a legislației turistice cu raportare la practicile din celelalte țări europene). Există o strategie națională pentru dezvoltarea turismului, elaborată înainte de pandemia COVID19, dar această trebuie reînnoită și coroborată cu noile oportunități de finanțare, noi provocări și necesități care trebuie abordate nu doar pe partea de investiții ci și pe partea de asigurarea resurselor umane. Acest din urmă aspect presupune un dialog mai accentuat cu reprezentanții din sistemul de învățământ și din sfera de educație și perfecționare a adulților.
Politizarea programelor de investiții este o problemă atunci când cei ajunși la putere neglijează abordarea strategică în generarea proiectelor. Teoretic, fiecare partid ar trebuiă să aibă concepțiile de dezvoltare și experții cu care lucrează, iar experții adevărați se orientează după deontologii profesionale, după reguli clare (dacă sunt elaborate și adoptate).
Covasna45.ro: Ca și în alte domenii, și în turism avem specialiști. Sunt consultați când se iau decizii de investiții?
Dr. Horváth Alpár: Probabil că avem specialiști în diverse domenii conexe turismului. Nu știu dacă sunt destui ca număr, dacă serviciile lor sunt apreciate la prețurile corecte de pe piață, dacă cunoașterea științific și profesional fundamentată este respectată de societate și de decidenți. Există diferite modele de colaborare, ca de exemplu Consiliul Consultativ al Turismului sau Consiliul Național de Brand Turistic organisme care conlucrează cu ministerul responsabil pentru turism. Activitatea din acestea se poate aprecia pe baza comunicatelor de presă, sau alte forme de comunicare ale actorilor implicați. Poate se poate dezvolta și acest aspect, cum e practica consultărilor publice referitoare la proiecte de acte normative.
Covasna45.ro: Dacă ar fi să facem un top al locurilor cu potențial turistic neexploatat sau insuficient exploatat din județul Covasna, care ar fi acela?
Dr. Horváth Alpár: Orice top este oarecum subiectiv. Județul Covasna este un județ relativ mic cu relief relativ variat, totuși mai puțin spectaculos ca județele cu zone montane cu relief glaciar, vulcanic sau carstic. Bogăția peisajelor munților scunzi și pante domoale o constituie pădurile de foioase, peisajele cu pajiștile secundare și ecosistemele dealungul pârâurilor de munte. Sunt oaze adevărate de liniște – dacă nu perturbăm cu activități de off-road. Traseele de drumeție, de cicloturism marcate pot deveni atracții nu prin faptul că sunt obiective turistice renumite, consacrate, care trebuie vizitate, ci ca locuri de recreere mai ales pentru cei din orașele nu prea îndepărtate. Valorile culturale (patrimonial construit din Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc etc.) chiar dacă nu sunt atât de vestite și spectaculoase precum cele din Brașov, Făgăraș, Sibiu, Alba Iulia, Cluj, Târgu Mureș sau Sighișoara au totuși individualitatea lor care ar trebui povestită, și chiar este povestită într-o măsură acceptabilă, dar și perfectibilă pe canalele de comunicare din protofoliul Visit Covasna.
Statisticile privind contribuția localităților la performanța turistică cumulată a județului încă reflectă o predominanță a orașului-stațiune Covasna, bazat pe turismul balnear, care ridică media județului în privința duratei de sejur, dar se observă ascensiunea câtorva comune prin turismul rural cu nuanțe de turism de agrement sau turism activ din ce în ce mai performant. Așa-zisul „turism nobiliar” desigur nu înseamnă un turism de masă, cu cifre mari în privința numărului de sosiri și înnoptări, dar constituie un element de marcă, de diferențiere și o notă aparte de eleganță și rafinament. Viața sportivă, evenimentele culturale și festivalurile cresc de asemenea șansele județului Covasna să-și întărească personalitatea pe piața turistică. Turismul bazat pe apă se rezumă mai mult la facilități de wellness din Balvanyos, Covasna, mai nou la hotelurile-castel din Tălișoara și Zăbala.