Un grup de studenți din anul IV de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov au fost ieri la Sfântu Gheorghe pentru a li se prezenta un sistem de producere a energiei termice din biomasă.
Gazda lor, președintele Clusterului Green Energy, Vajda Lajos, le-a vorbit despre beneficiile acestui sistem într-un context mai larg. „Vorbim despre energie pentru comunități, energie sustenabilă. Este nevoie să investim în aceste comunități. Pentru că în acest moment, mediul rural din România este în dificultate. Aceste sisteme de producere a energiei cu biomasă ajută și la curățenie: tot ce rămâne în urma curățeniei de primăvară din curți și livezi, toți brazii de Crăciun, uscăturile din păduri sau crengile de pe malurile râurilor pot fi folosite pentru producerea de încălzire, cum deja se întâmplă în mai multe comune”, a explicat Vajda.
La rândul său, Bartha Sándor, vicepreședintele Clusterului Green Energy, le-a arătat studenților tot procesul tehnologic prin care funcționează o centrală pe biomasă.
De altfel, Bartha are o îndelungată experiență în domeniul tehnic, firma sa bazându-se pe proiectarea și executarea în concepție proprie a cazanelor de încălzire centrală cu rumeguș și a cazanelor de apă caldă alimentate cu deșeuri lemnoase. „Putem confirma că la această oră în România cea mai ieftină energie termică se obține din deșeuri de masă lemnoasă”, a punctat el.
O oportunitate de carieră.
Mai mult decât prezentarea acestui sistem de producere a energiei termice, studenții au găsit la Cluster o oportunitate de carieră. După finalizarea studiilor, ei pot deveni consultanți ai Clusterului și se pot implica în dezvoltarea acestui sistem bazat pe economia circulară.
„Avem nevoie de tineri care să vină alături de noi. Tineri care înțeleg provocările acestor vremuri, tranziția spre o economie bazată pe resurse regenerabile. Puteți merge în comunități și lucra, alături de administrația locală, la proiecte. Este o diferență și o provocare între a fi angajat undeva și a participa la dezvoltarea unui sistem, la nivel de localitate”, le-a spus Vajda tinerilor, subliniind că în România sunt 3.200 de administrații publice locale, majoritatea în mediul rural.
Săptămâna viitoare, studenții vor merge la Moacșa, pentru a vedea o plantație de salcie energetică și procesul de recoltare și transformare în biomasă.
Ghelința, premiul I la concursul „Comunități durabile”
Merită menționat că pe 14 decembrie 2022 a fost lansată, în cadrul unui eveniment cu participare internațională, prima hartă interactivă a localităților din România care folosesc biomasă la încălzirea clădirilor publice și nu numai: BioVill. La evenimentul organizat de Green Energy a luat parte și consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvern, un promotor al programului și utilizării biomasei.
Unul dintre cele mai bune exemple de utilizare a biomasei este localitatea Ghelința din județul nostru.Aici, toate clădirile publice sunt încălzite cu biomasă. Primăria a obținut, în 2021, premiul I la concursul de bune practici „Comunități durabile”, organizat de Ambasada Franței.
Energie durabilă din biomasă – beneficii
Vajda Lajos le-a explicat studenților brașoveni care sunt, concret, beneficiile utilizării biomasei:
• sporirea confortului de încălzire
• protejarea solului de arderea resturilor vegetale, a eventualelor incendii
• crearea de noi locuri de muncă
• sporirea securității energetice a satului
• protecția mediului ambiant
• trecerea la tehnologii moderne de producere a energiei termice
• surse suplimentare de venit la bugetul local
• surse de venit pentru antreprenorii locali și regionali, pentru
producătorii de biocombustibil
• creșterea capacității de utilizare eficientă a surselor energetice
• sporirea atractivității comunității pentru noi investiții
• dezvoltarea durabilă a comunității.