Județul Covasna este prezentat în Europa ca model de economie circulară și de utilizare a soluțiilor bazate pe natură prin proiectul BioVill implementat de Clusterul Green Energy în comuna Ghelința. Este vorba despre folosirea biomasei pentru încălzirea clădirilor publice și nu numai. În acest sens, o echipă care derulează proiectul ARCADIA a fost ieri în județul Covasna și a urmărit întregul proces.
Vizită la brutăria Bingo și la Primărie
Reprezentanții ADR Centru și experții din proiect – mai exact liderii de proiect din Italia – au vizitat atât fabrica de pâine din Ghelința, cât și Primăria.
În comună toate clădirile publice funcționează de ani buni cu biomasă, adică tocatură de lemn rezultată din exploatarea forestieră sau prelucrarea lemnului.
Practic, orice nu mai e de folos în industrie se toacă și devine combustibil. O soluție ieftină și verde aplicată cu succes la Ghelința. Clusterul Green Energy a derulat acest proiect, obiectivul lor fiind ca tot mai multe comuntăți să preia acest model. Costurile cu încălzirea cu biomasă sunt la mai puțin de jumătate decât cele cu gaze naturale.
Lajos Vajda: Resurse care trebuie folosite
Dincolo de prețurile mai mici, utilizarea unor astfel de sisteme automate asigură mai mult confort pentru utilizatori. De pildă, în mediul rural, când copiii merg la școală se pot bucura de temperatură uniformă. Acolo unde se folosesc în continuare lemnele, dacă portarul face focul la 6-7 dimineața, sălile se încălzesc la 11, când copiii deja pleacă acasă, a subliniat Lajos Vajda, managerul Clusterului Green Energy din Sfântu Gheorghe.
Potrivit acestuia, surse ar exista în fiecare localitate. Resturile lemnoase de la întreținerea livezilor, pășunilor, deșeurile silvice și cele din industria lemnului – toate pot fi folosite local.
„Important e să fie colectate, depozitate într-un loc aerisit, nu amestecate cu alte deșeuri, și să se obțină apoi tocătură din aceste crengi. Socotiți numai câți brazi sunt aruncați după Crăciun. În mediul rural la sate până se introduce gazul, care va crea o altă dependență, aceste resurse trebuie folosite”, explică Lajos Vajda.
Pentru implementare, comunitatea locală trebuie să înțeleagă însă avantajele folosirii acestor resurse, care pot asigura autonomie pentru obținerea energiei termice. Dezvoltarea unor astfel de sisteme ar presupune o mai mare implicare a cetățenilor pentru asigurarea energiei locale și ar crea modele de afaceri energetice comunitare, în prezent o parte „de nișă” a sistemului energetic național.
Clusterul Green Energy și-a asumat rolul de a sprijini comunitățile în a-și asigura energia din surse locale regenerabile precum biomasa. Până acum, clusterul a facilitat realizarea a peste 200 de astfel de sisteme în aproape 70 de localități din țară, având o capacitate de aproximativ 30 MW. Acestea au fost integrate pe platforma online biolvillmap.ro, care arată comunitățile durabile ce își asigură energia din surse locale de biomasă.
Lajos Vajda a adăugat că 1 MW de energie termică este suficient de a asigura încălzirea pentru clădirile publice din localitățile rurale.
Cinci mii de pâini pe zi, cuptoare la capacitate maximă
Fabrica de pâine Bingo are nevoie constant de cuptoare, prin urmare avea nevoie de o soluție ieftină. Biomasa a rezolvat această problem, scăzând costurile de producție. 5.000 de pâini pe zi și 1,5 tone de produse de patiserie necesită combustibil…
Tocătura de lemn provine din zonă, deci poluarea cu transportul nu există. Depozitarea biomasei e simplă, nu are nevoie de construcții speciale.
Procesul e complet automatizat. Sistemul a fost creat, la fabrica de pâine, special pentru ei.
Spațiile erau mici, prin urmare cazanul care alimentează centrala a fost construit „personalizat”. Mai mult, au căutat și un motostivuitor mic, special pentru traseul de alimentare îngust.
De toate acestea s-a ocupat Sándor Bartha, vicepreședintele Clusterului Inovativ al Biomasei „Green Energy”, prin firma sa, Erpek Ind SRL, care are o îndelungată experiență în domeniul tehnic (proiectează și execută în concepție proprie cazane de încălzire centrală cu biomasă).
Grupul de experți din proiectul ARCADIA care a vizitat ieri Ghelința e compus din doctoranzi sau specialiști în domeniul silvic, ecologic, agricol. Ei cercetează cum poate Europa scădea consumul de gaze naturale, de energie sau de petrol prin soluții cât mai apropriate de natură. Caută modele de bune practice și merg să le vadă, să discute. Concluzia lor după vizita la Ghelința a fost că pentru comunitățile rurale, unde există resturi vegetale din păduri sau agricultură, biomasa e soluția cea mai bună.
Ce este proiectul ARCADIA?
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru implementează, începând cu1 ianuarie 2024, alături de alte 42 de organizații din Europa, proiectul ARCADIA – TrAnsformative climate ResilienCe by nAture-baseD solutions in the contInentAl bio-geographical region („Soluții verzi pentru creșterea rezilienței și a sustenabilității în regiunea biogeografică continentală”).
Obiectivul general al proiectului constă în sprijinirea implementării Misiunii de adaptare la schimbările climatice din cadrul Programului Orizont Europa prin identificarea unor măsuri inovative și prin utilizarea unor soluții bazate pe natură în regiunile din întreaga Europă.
ARCADIA este implementat de un consorțiu format din 43 de organizații din Europa, active în domeniul dezvoltării sustenabile, iar partenerii proiectului sunt agenții de dezvoltare, universității, organizații de mediu din Italia, Olanda, Suedia, Austria, Croația, Danemarca, Slovenia, Bulgaria și România, ADR Centru fiind singurul partener din România. Liderul de proiect este ART-ER-SOCIETA CONSORTILE PER AZIONI din Italia, Regiunea Emilia-Romagna.
Activități din proiect
Proiectul ARCADIA are în vedere dezvoltarea unor rețele coerente pentru dezvoltarea infrastructurii verzi și/sau albastre și asigurarea accesului organizațiilor implicate în implementarea acestor tipuri de proiecte, la date actualizate, bune practici privind dezvoltarea de proiecte bazate pe natură.
ARCADIA propune o abordare regională, transformativă, care să implice autoritățile locale și regionale, societatea civilă, cetățenii și întreprinderile și care pune accentul pe schimburi de cunoștințe și exemple de bună practică privind adaptarea la schimbările climatice, inclusiv pe conceperea unor programe care să răspundă nevoilor regiunii.