În perioada 23–25 august 2024 are loc Festivalul „Cavalerii Teutoni se ȋntorc ȋn Cetatea Feldioara”, aflat la cea de-a XII-a ediţie.
Primăria Feldioara anunță că vor fi trei zile de sărbătoare cu nenumărate momente speciale: Parada Cavalerilor, prezenţa meșterilor și artizanilor, ateliere, șezătoare, spectacole de teatru și animaţie medievală, expoziţii şi povestiri, reţete culinare ce amintesc de timpuri trecute, invitaţi din cetăţile vecine, precum și un program de muzică şi dans susţinut pe scenă de tinere talente locale şi invitaţi de renume.
Festivalul face parte din strategia şi programul de valorificare a tradiţiilor şi istoriei locale, program elaborat de Primăria Feldioara cu scopul dezvoltării turistice şi promovării Cetăţii Feldioara, fiind susţinut de la bugetul local şi cu sprijinul partenerilor privați.
Cetatea Feldioara este monument istoric naţional clasa A, fiind printre cele mai importante fortificaţii medievale săseşti din Transilvania de Sud.
Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate și de proiectare a lucrărilor. Lucrările de restaurare au fost finantate de către Consiliul Judeţean Braşov si realizate de SC Euras SRL, Satu Mare. S-au restaurat zidurile de incintă și cele patru turnuri (de nord, sud, est, vest), precum și zidul Zwinger de protecție.
Fortificațiile inițiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime. Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei și a mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna și s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Țării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări și lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. A urmat reconstrucția prin folosirea de lemn şi cărămidă – făcute la comandă la fabrica din Sighișoara pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetății, piatră și învelitori din țigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită.
Cetatea de pământ
Mai ȋntȃi a fost o cetate de pămȃnt, ȋntărită probabil cu palisade, așa cum au găsit-o cuceritorii unguri ȋn primele secole ale mileniului al doilea. Așa au denumit-o: „Földvár” (cetate de pamant). Coloniștii germani aduși de regii Ungariei și Cavalerii Teutoni i-au spus „Cetatea Sfintei Maria” – Marienburg. Nu știm cum se chema ȋnainte, dar ȋn limba romȃnă s-a păstrat denumirea derivată din maghiară – Feldioara.
Ȋn Evul Mediu, Feldioara a fost una dintre cele mai importante așezări din regiune – Scaun de Judecată şi mai târziu târg liber, fapt mărturisit de monumentele istorice repuse azi în valoare şi deschise, ȋncepȃnd cu Cetatea, către cei dornici să le descopere!
Așezarea medievală a fost ȋnfiinţată de coloniştii saşi ȋn partea a doua a secolului al XII-lea, iar ȋn perioada 1211–1225 Feldioara devine reşedinţa cavalerilor teutoni care au stăpȃnit Ţara Bȃrsei. Venind dinspre răsărit, unde luase parte la cruciade, Ordinul Teuton a fost instalat ȋn Ţara Bȃrsei de către regele Ungariei Andrei al II-lea care ȋși propunea astfel să oprească incursiunile cumanilor. Ordin militar monahal de origine germană, teutonii erau renumiţi pentru sobrietate şi seriozitate. Deoarece păstrau doliu pentru creştinii căzuţi în luptele cu musulmanii, ei aveau ca însemn heraldic crucea neagră pe fond alb.
Din secolul al XIII-lea datează şi cea mai veche etapă de construcţie a cetăţii, atribuita teutonilor. De-a lungul secolelor, cetatea a suferit distrugeri și refaceri succesive, pierzȃndu-și la un moment dat rolul militar și devenind loc de păstrare a alimentelor și de organizare a diferitelor evenimente ale comunităţii săseşti.
Sursa: Primăria Feldioara