Primăria comunei Ghelința a început un proiect ambițios, de creare a unui Muzeu al satului. În prim-plan vor sta activitățile specifice lemnarilor, așa cum la Cernatu de Sus se omagiază morarii.
Proiectul presupune recrearea unei gospodării așa cum a fost pe vremuri. Primăria a cumpărat un conac vechi și a primit, prin donații, alte câteva clădiri ce vor compune viitorul ansamblu.
„Vrem să construim un șopron, camere pentru cei care aveau, pe vremuri, grijă de gospodărie, o bucătărie de vară, grajd, dar și o clădire nouă, multifuncțională, în care vom organiza evenimente. Clădirea nouă va dura până va fi gata, întrucât facem totul din fonduri proprii și desigur că banii sunt numărați. Dar o parte din viitorul muzeu va fi gata mai repede, grajdul, șopronul. Avem deja multe obiecte donate de oameni și trebuie să le facem loc”, a declarat pentru covasna45.ro primarul din Ghelința, Ilyes Botond.
Ateliere de șindrilă și dogărit
Pentru ca totul să fie așa cum trebuie, Primăria Ghelința a căutat, a găsit și a cumpărat un gater vechi, de la 1900, care va fi una dintre piesele de rezistență ale viitorului muzeu. Pentru că tot proiectul are în centru lucrul cu lemnul.
„Vom avea demonstrații, ateliere. Pe vremuri, Ghelința era un centru important de făcut șindrilă și vrem să arătăm acest lucru. Vom organiza cursuri de prelucrat șindrilă și butoaie din lemn”, ne-a mai spus primarul.
Așa cum se știe, din Ghelința e și meșterul șindrilar Tibor Aros, unul dintre puținii rămași în activitate.
În acest moment, în comuna Ghelința activează în jur de 30 de firme care au ca obiect de activitate lemnul, fie că vorbim de exploatare forestieră sau prelucrare.
Modelul Cernat
În fiecare an, centrul turistic Malomkert din Cernatu de Sus organizează un eveniment spectaculos: Întâlnirea morarilor. Este o ocazie prin care e onorată breasla celor care făceau „tranziția” grâului spre pâine. Pe vremuri funcționau pe pârâul Ica 34 de mori de măcinat grâul. Azi mai funcționează două. Se adună familiile morarilor și petrec împreună o zi frumoasă, din care nu lipsește demonstrația de măcinat la moara veche.
Așa se va întâmpla și la Ghelința, doar că vor fi lemnarii.
O comună activă și atractivă
Puțini știu că Ghelința a fost premiată de Ambasada Franței cu premiul „Comunitate durabilă” pentru sistemul de încălzire cu biomasă instalat aici cu fonduri europene, în urma unui parteneriat cu Clusterul Green Energy. Comuna a fost centru pilot pentru un program eficient de încălzire, o soluție extrem de avantajoasă. Am scris despre acest subiect AICI.
În plus, la Ghelința este și o biserică specială – cel mai vechi lăcaș de cult catolic din Transilvania.
A fost construită între anii 1240 – 1250, în stil romanic. Se diferențiază de alte lăcașuri de cult mai ales prin frescele care prezintă legenda lui Ladislau și lupta împotriva cumanilor. Sunt datate de prin secolele XIV–XV şi sunt considerate printre cele mai bine conservate din Transilvania.
Cu noul muzeu, Ghelința își crește atu-urile și devine un punct important pe traseul turistic al județului Covsna.