Președintele UDMR, Kelemen Hunor, critică ideea lansată de Germania potrivit căreia este nevoie de o coaliție a celor mai puternice 6 economii europene: Germania, Franţa, Polonia, Spania, Italia şi Ţările de Jos. Grupul central ar trebui să dea direcția și viteza în ce priveşte politici cheie pentru a face Uniunea mai puternică şi mai independentă.
Kelemen Hunor spune că acesta poate fi „începutul sfârșitului proiectului european”.
Cui folosește?
„Propunerea recentă a Germaniei privind o Uniune Europeană cu două viteze nu este o invenție nouă. Aceeași idee a fost formulată, anterior, și de fostul președinte al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, însă într-un context geopolitic cu totul diferit.
Astăzi, problema majoră a acestei propuneri nu este faptul că Berlinul își alege arbitrar partenerii și că România nu se regăsește printre statele considerate „privilegiate”. Adevărata problemă este că această inițiativă nu va duce la o Uniune Europeană mai puternică, una care să conteze pe plan global, ci va produce o Uniune mai slabă, mai fragmentată și mai puțin relevantă.
Îndrăznesc să spun că acest demers poate marca începutul sfârșitului proiectului european.
Cui îi folosește o astfel de Europă într-o lume aflată în plină transformare? Cu siguranță Moscovei. Va fi, fără îndoială, bine primită la Beijing. Iar la Washington nu se vor vărsa lacrimi pentru o Europă slăbită și divizată.
Cui nu îi folosește? Statelor membre ale Uniunii Europene și, în general, tuturor țărilor care aspiră la aderarea la UE.
O serie de eșecuri
O întrebare legitimă – chiar dacă va deranja pe unii – este ce s-a întâmplat, în ultimii 15–20 de ani, cu politica germană. O politică ce a fost determinantă nu doar pentru Germania, ci pentru întreaga Uniune Europeană, în toate marile dosare ale ultimului deceniu și jumătate. Astăzi, însă, vedem că aproape toate aceste direcții strategice s-au încheiat cu eșecuri.
Să luăm doar câteva exemple. Gestionarea – sau mai degrabă gestionarea defectuoasă – a crizei migrației ilegale, în cadrul căreia fostul cancelar Angela Merkel a impus direcția și ritmul. Puțini au spus „nu”, iar astăzi chiar și în Germania se recunoaște că această abordare este greșită în ansamblu. Soluții reale nu există nici acum, doar improvizații și amânări permanente.
La fel, tranziția verde forțată, bazată exclusiv pe energiile regenerabile, s-a dovedit un eșec. Obiectivele și termenele inițiale au fost revizuite.
Germania nu a devenit un exportator de energie regenerabilă, dimpotrivă: după închiderea centralelor nucleare, depinde tot mai mult de importuri – și la costuri mai mari. Un efect colateral, deloc neglijabil al acestei politici, este slăbirea gravă a competitivității economice a Uniunii Europene.
Este greu de înțeles de ce Germania a renunțat la avantajul competitiv incontestabil pe care îl avea în producția de motoare cu combustie internă, în favoarea unei tehnologii – cea a automobilelor electrice – unde industria germană și cea europeană pornesc cu un handicap major.
Lista poate continua cu numeroase alte domenii în care Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen a acționat agresiv, depășind, adesea, limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht și ignorând complet tradițiile, specificul și capacitatea de acceptare ale societăților din statele membre.
Ce ar trebui să facă România în acest context?
Să caute rapid parteneri, să construiască alianțe în interiorul UE și să inițieze, împreună cu alte state membre, o dezbatere amplă și reală despre viitorul Uniunii Europene, cu participarea tuturor.
Suntem în ceasul al doisprezecelea, dar încă mai există o fereastră de oportunitate. În ceea ce privește încheierea războiului ruso-ucrainean, așa cum arată și recentele discuții americano-ucraineano-ruse, Europa nu este un actor indispensabil. Procesul va merge mai departe și fără Uniunea Europeană”, explică liderul UDMR.