În urmă cu câteva zile a fost refăcut drumul din județul Covasna ce duce spre rezervația Sfânta Ana. Următoarea porțiune, până la parcare, ține de județul Harghita și încă arată bine, chiar dacă mai sunt unele gropi pe ici pe colo. Dar cei de la Consiliul Județean Harghita au mereu în atenție rezervația, doar e una dintre atracțiile lor turistice importante. Drumul e de asemenea important, pentru că lacul – singurul lac vulcanic rămas intact în Europa Centrală – atrage an de an 100.000 de oameni din țară și din străinătate. Un „muzeu al naturii” unic, cu două componente: Tinovul Mohoș și Lacul Sfânta Ana.
De ce costă parcarea 50 de lei?
Cei care ajung aici cu mașina trebuie să achite un tarif de 50 de lei. Unora li se pare mult pentru că, la urma urmei, de ce ai plăti ca să vezi natura?
„Acel cost nu înseamnă doar parcare. Ce nu prea se înțelege și nici nu se întreabă nimeni e cât plătește un vizitator pentru restul serviciilor. Ghidajul prin Tinov, igienizare, parcarea propriu-zisă, toalete, apă, colectare și transport deșeuri, salarii, investițiile făcute, gardul electric și tot așa. Toate acestea se regăsesc în acel tarif unic pentru fiecare autoturism și nu pentru pasageri. Pe bonul fiscal scrie Tarif vizitare Lacul Sfânta Ana, nu Parcare. Logica după care funcționăm este că aici este un muzeu al naturii. Ca orice muzeu, are un cost care acoperă întreținerea. Noi trăim cu această idee că natura e ceva gratis. Dar cine plătește efectele vizitei tale?”, explică, pentru covasna45.ro, Dósa Levente, directorul Asociației „Pro Szent Anna”, administratorul rezervației.
16 angajați lucrează în rezervație. Un loc de muncă special, izolat și periculos. Nu poți traversa ca să îți cumperi ceva și nici cere ajutor „vecinilor” în caz de nevoie. Un job plin de riscuri, pentru care o primă condiție la angajare ar fi să iubești natura…
Zonă bună pentru ursoaice
Câteva inițiative au făcut ca urșii să nu mai fie o problemă chiar atât de gravă pentru turiștii care vin aici. Desigur că încă sunt, doar e habitatul lor natural, numai că parcă au „înțeles” cumva programul.
„Prima măsură pe care am luat-o a fost să desființăm coșurile de gunoi. Avem tomberoane anti-urs care și acelea sunt înconjurate cu gard electric. De altfel, există gard electric pe toată zona unde vin turiștii, are o lungime de peste 9 kilometri. Apoi, faptul că există un program strict de vizitare ajută. Urșii sunt activi la prima oră a dimineții și seara, după 19.00. Programul nostru e de la 09.00 la 18.00, deci, cumva, pare că ne înțelegem… Oricum, am constatat că zona noastră e un loc bun pentru femele cu pui, care caută să stea cât mai departe de masculi. Avem și un mascul, îl vedem cam o dată pe an, e foarte sfios, dar foarte mare”, ne mai explică administratorul.
Bărcuțe și vaporaș electric
Totuși, locul nu e chiar „sălbatic”. Se poate servi câte ceva – se spune că aici poți mânca cel mai bun kürtőskalács din țară. Sunt și bănci pentru admirat peisajul, o mulțime de poteci și trasee cu informații. Dar sunt și bărcuțe cu vâsle și chiar un vaporaș electric, pentru plimbări pe lac. Un ponton, cum îi spun ei. Vine de la „pontoon boat”, o mică ambarcațiune produsă sub licență americană și care e foarte confortabilă. Prețul pentru o plimbare cu barca e 25 de lei pentru jumătate de oră, iar pentru vaporaș e 50 de lei de adult și 25 de lei pentru copil, tot o jumătate de oră. Pentru cei sub 10 ani e gratuit.
Un loc autofinanțat
Din banii de „parcare” cei de la administrația rezervației se îngrijesc să acopere toate cheltuielile. Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș nu primesc bani de nicăieri, deși gestionează o comoară naturală.
Rezervaţia naturală de tip floristic şi faunistic Tinovul Mohoş este arie protejată de interes naţional suprapusă sitului Natura 2000. Adăposteşte specii relicte de vegetaţie forestieră şi floristice care au supravieţuit diferitelor glaciaţiuni.
Lacul Sfânta Ana se află sub triplă protecție, fiind singurul lac vulcanic din România, care a luat fiinţă cel mai probabil în urmă cu aproximativ 10.000 de ani pe fundul craterului stins Ciomatu Mare din masivul vulcanic Puciosu. Își completează apele exclusiv din precipitaţii.
Terenul pe care sunt cele două rezervații este în proprietatea Composesoratului Lăzărești.
Obiectiv: experiența naturii neatinse
Cei de al Administrația lacului nu au niciun interes să aibă turism masiv. Motiv pentru care nu au rețea de apă, canalizare sau curent electric și nici nu își doresc. Funcționează cu generatoare și alte soluții eco.
„Noi nu dorim investiţii în servicii permanente de turism destinate maselor. Cele două rezervații trebuie să rămână aşa cum sunt în prezent, atracţiile majore ale zonei, dar destinaţii pentru o zi. De numărul mare de turişti, care sunt atraşi în zonă de aceste monumente naturale unice, trebuie să beneficieze în primul rând localităţile din jurul Muntelui Ciomatu şi al zonei Ciomát-Bálványos, turistul să vină, să admire rezervaţiile, să lase în urmă locul aşa cum l-a găsit, iar restul serviciilor clasice – cazare, ture cu maşini de teren, cu ATV-uri, îmbăierea şi tot ce ţine de turismul în masă să fie realizate în localităţile din jurul rezervaţiilor. Şi Lăzăreşti, şi Cozmeni, şi Tuşnad, şi Băile Tuşnad trebuie să trăiască şi să beneficieze de renumele şi de buna administrare a Rezervaţiei Naturale Mohoş”, consideră Dósa Levente.
Obiectivul lor să ofere experiența naturii neatinse. Și îi au în vedere pe cei care caută să se contopească cu natura timp de câteva ore, să se relaxeze, să facă și mișcare. Oameni care să se bucure pur și simplu de ceea ce oferă locul și apoi să-și vadă de drum.