Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au hotărât azi, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Ședința, convocată de președinta Lia Savonea, a început la ora 13.30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme, relatează hotnews.ro. Decizia survine după ce proiectul a fost considerat adoptat în Parlament, în lipsa unei moțiuni de cenzură, dar înainte de promulgare, când titularii prevăzuți de Constituție mai au două zile la dispoziție pentru a sesiza CCR.
Judecătorii ÎCCJ consideră că Executivul a folosit în mod abuziv procedura angajării răspunderii, prevăzută de articolul 114 din Constituție. Argumentul principal este lipsa urgenței și a celerității maxime care să justifice o astfel de măsură, întrucât impactul bugetar al legii este nul, iar Parlamentul respinsese recent un proiect aproape identic. Totodată, împărțirea în cinci pachete a unor inițiative adoptate în aceeași ședință de Guvern este calificată drept un artificiu legislativ.
Legea ridică vârsta de pensionare la 65 de ani și introduce o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu rațiunea pensiei de serviciu. Sesizarea subliniază că reglementarea creează trei regimuri paralele de pensionare – cel anterior lui 2024, cel instituit prin Legea 282/2023 și cel nou – ceea ce generează discriminări între magistrați aflați în situații comparabile.
„Nu se taie un beneficiu, se taie din independenţa justiţiei”
Pe 21 august, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un comunicat în care critică demersul Guvernului.
„Sub justificarea reformei, tema regimului salarizării sau pensiei magistraţilor a fost adusă şi menţinută în dezbaterea publică în mod recurent, nu doar prin proiecte legislative, ci şi prin conferinţe, declaraţii de presă şi prezenţe media. Aceste demersuri ale puterii executive au urmărit şi reuşit să prezinte statutul magistraţilor ca pe un „privilegiu”, termen folosit adesea în respectivele dezbateri atunci când s-a vorbit despre remunerarea acestora, fie că a fost vorba despre salarii, fie despre pensii, alimentând un curent polarizant în societate.
A vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraţilor. În realitate, nu se taie un „beneficiu”, se taie din independenţa justiţiei, din echilibrul democraţiei.
Înalta Curte respinge ferm o atare deformare a realităţii, deoarece semnifică nu doar o desconsiderare a statutului constituțional al judecătorului, ci şi afectarea independenței justiției. Reducerea drastică a garanțiilor statutare demotivează generațiile de magistrați aflate astăzi în activitate, face profesia neatractivă pentru cei care ar putea să o urmeze și, în final, subminează chiar temelia statului de drept.
Instanţa supremă susţine în mod deplin poziția exprimată de Consiliul Superior al Magistraturii și reafirmă disponibilitatea pentru dialog cu celelalte puteri ale statului, subliniind că protejarea independenței judecătorului nu este un privilegiu, ci o garanție fundamentală pentru fiecare cetățean și pentru funcționarea democratică a statului.
Norme tranzitorii
Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.
Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.
Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări:
- Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
- Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
- Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat.
- Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.