O asociere de firme din București care are contract cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut ieri o consultare online cu primarii din județul Covasna pe tema zonelor potențiale de non intervenție/ protecție strictă. Conform prezentării realizate de firmele din asocierea respectivă, ar urma să devină „de neatins” mii de hectare din județ.
Printre localitățile cu cele mai mari suprafețe propuse pentru a intra sub protecție strictă sunt:
- Bățani – 3.449 de hectare
- Aita Mare – 1.373 ha
- Baraolt – 1.142 hectare
- Vâlcele – 797 ha
- Malnaș – 999 ha
- Ilieni – 694 ha etc.
Dar și Sfântu Gheorghe sau Târgu Secuiesc au câteva porțiuni care ar putea intra sub protecție. Lista cuprinde atât zone montane, cât și continentale și nicio comunitate nu a fost „sărită”. Vorbim nu doar despre păduri, ci și despre fânețe și pășuni.
Cei care organizează aceste consultări – asocierea de firme
Pro Biodiversitas S.R.L., Omnia Development S.R.L. și M&S Ecoproiect S.R.L. – sunt plătiți de Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din PNRR să realizeze un studiu referitor la identificarea zonelor care s-ar preta non-intervenției și vizează în special „pădurile virgine și seculare”, ecosisteme naturale cu o mare capacitate de stocare a carbonului (zonele umede – mlaștini, turbării – pajisti, ecosisteme acvatice etc) și „coridoare de conectivitate ecologică”.
Până acum, ei au făcut aceste consultări în mai multe județe din țară și peste tot au fost nemulțumiri. Pentru că, odată devenită zonă de protecție, nu se mai poate construi nimic pe suprafața respectivă.
Participanții la consultări primesc o prezentare cu toate informațiile, inclusiv lista cu zonele vizate. În prezentare sunt menționate și activitățile care se pot face într-o astfel de zonă, odată inclusă sub protecție.
Aceste activități sunt:
- Ameliorarea terenurilor degradate
- Controlul speciilor invazive
- Lucrări de îngrijire a arboretelor în ecosistemele de pădure
- Cosiri / pășunat controlat în ecosistemele de pajiști / fânețe
- Activitati de cercetare
- Activitati recreative (fără a se amenaja infrastructură)
- Activitati de conservare a patrimoniului cultural
Studiul pe care îl face asocierea de firme are la bază Strategia europeană privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030. Numai că, din ce spun surse din minister, nicio țară europeană nu s-a apucat de astfel de studii și consultări. Numai noi…
Reacții din partea primarilor
Cel mai vocal dintre primarii din județul Covasna în timpul consultării de ieri a fost primarul din Ghidfalău, Levente Porzsolt. El este, de altfel, și în conducerea Asociației Proprietarilor de Păduri din Estul Transilvaniei (APAPET), este inginer silvic, a fost șef de ocol și consilier al ministrului Mediului pe probleme silvice. El a spus că se opune includerii vreunui hectar de pe raza comunei Ghidfalău în aceste zone de protecție strictă. Mai mult, el se va duce la toți cei care dețin terenuri și va lua de la ei semnături în acest sens, după care va emite o Hotărâre de Consiliu Local prin care se va statua clar că în Ghidfalău nu e cazul să protejăm strict niciun petic de pământ.
„Aceste idei vin de la Uniunea Europeană și au în spate Green Deal. Noi considerăm că sunt aberații care ne pun în imposibilitatea de a ne dezvolta. Știm foarte bine ce înseamnă zonă protejată și nu mai avem nevoie și de altele. Problema cu aceste firme e că nu discută cu proprietarii. Ce fel de consultare e dacă proprietarul nu e întrebat? Și apoi… i-am întrebat de înseamnă, din punctul lor de vedere, arbori seculari. Pentru că era scris în prezentarea lor și i-am rugat să îmi explice. Nu au știut, au zis că au tradus un document al UE”, a declarat pentru covasa45.ro Levente Porzsolt.
De altfel, mulți specialiști spun că supra-protecția dăunează naturii însăși, întrucât atât pădurile, cât și pășunile și fânețele sunt destinate comunităților, care le îngrijesc și le gospodăresc de mii de ani. Riscăm să pierdem tocmai ce vrem să protejăm, spun ei.
Cei de la asocierea de firme spun că așteaptă de la fiecare dintre cei interesați puncte de vedere și poziții față de propunerile de terenuri vizate să intre în ZPS. Mai mulți primari din județ au spus că vor cere clarificări pe această temă.
Cifre asumate de România
Contractul dintre cele trei firme și Ministerul Mediului a fost semnat în 2023. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reforma R.2 –Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate, în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea pentru 2030.
Strategia UE pentru Biodiversitate 2030 (Obiectivele au fost asumate de România prin Programul de Guvernare 2021 -2024) sunt :
- obiectivul 30%: creșterea teritoriilor rețelei de arii naturale protejate la 30%. România 24% (media europeană 25.5 %)
- obiectivul 10%: declararea statutului de protecție strictă pentru 10% din teritoriul țării (arii protejate sau în afara acestora). Romania 1 % (media europeană 3%).