În fiecare sâmbătă, în piața din orașul-stațiune Covasna o vedem pe Monica Manea, unul dintre producătorii locali din Voinești. „Ascunsă” după role de cașcaval sau bucăți uriașe de caș, ea oferă nu doar „brânză”, ci și tot felul de brânzeturi mai aparte. Cu dichis, le-am spune noi. Pentru că le dă forme aparte și unora chiar arome aparte. O zi pe săptămână o găsim și în târgul din Oituz.
Înainte de a deveni producător local și specialist în brânzeturi, Monica avea altă ocupație. A crescut la Brașov, unde a făcut școala de croitorie și a lucrat o perioadă la Modarom. Dar, când părinții ei au decis să renunțe la Brașov și să revină acasă, în Voineștii Covasnei, nici ea n-a vrut să mai rămână „la oraș”. A venit cu ei și și-a deschis un mic atelier de croitorie. Avea 20 și ceva de ani.
„Apoi au început să apară magazinele cu haine second hand, aduse de-afară și foarte ieftine, așa încât nu mai mergea prea bine atelierul. Îl cunoscusem pe soțul meu și am decis să ne facem o mică fermă. Aveam două vaci”, povestește, pentru covasna45.ro, Monica Manea. Azi au 45 de vaci.
„Omul trebuie să mai mănânce și ceva natural!”
Poarta casei lor e mereu deschisă, pentru că tot timpul vin oameni să cumpere câte ceva. Mulți dintre ei sunt pacienți la Spitalul de Cardiologie și nu pleacă din Covasna spre casele lor fără o bucată de caș sau de brânză. Așa se face că produsele Monicăi ajung pe mese din toată țara.
„Oamenii apreciază ceea ce facem noi pentru că sunt produse sută la sută naturale, fără conservanți. Pentru că omul trebuie să mai mănânce și ceva natural”, spune ea.
Laptele vine de două ori pe zi de la ferma lor aflată în afara orașului. Imediat se pune la preparat. Apoi se fac bunătățile – cașul, telemeaua, cașcavalul, brânza frământată.
Și ceva în plus
Chiar dacă a renunțat la croitorie, la modă, la broderii, înclinația spre frumos nu a dispărut din viața Monicăi. Prin urmare, o parte din brânzeturi devin ceva mai spectaculoase. Fie le face modele cu diverse figuri istorice, fie le toarnă în păpușare, după o veche tradiție a ciobanilor din Voinești.
O mică paranteză
Păpușarele merită un pic de atenție, pentru că sunt ceva cu totul special. Sunt matrițe din lemn cu ornamente ce erau imprimate pe caș. Pe vremuri, erau oferite fetelor de tinerii ciobani din Voineștii Covasnei când coborau de la munte, de Sântilie. Era un fel de „ciocolata” acelor vremuri…
Lucrate în lemn cu elemente geometrice, astrale, zoomorfe, antropomorfe, păpușarele reprezintă o tradiție frumoasă și pun în lumină talentul meșterilor în arta lemnului. Încă se găsesc, în gospodării, astfel de mici „tiparnițe”. O felie de caș era introdusă între două piese din lemn, ca într-o presă, și apoi se afuma. Rezulta o „păpușă” de caș cu totul deosebită. Cei de la Asociația GRIT fac eforturi constante pentru a nu lăsa praful uitării să acopere păpușarele. Bravo lor!
Revenind la Monica. Pe lângă modele, ea adaugă anumite condimente sau ierburi de sezon în delicatesele ei. Cum ar fi chimen sau, în aceste zile, leurdă.
Când totul e gata, zerul rămas nu se aruncă, ci e strâns în găletușe și lăsat la vedere. Vin vecini să îl ia pentru purcei. Ceva bun și pentru ei.
Pe vremuri, laptele de la ferma lor era preluat de Covalact, așa cum preluau de la mulți fermieri. Aveau un centru de colectare și toți duceau acolo laptele și primeau banii o dată pe lună. Fabrica a schimbat însă condițiile, acum vreo zece ani. Au cerut ca fermele să fie dotate cu mulgătoare automate, să existe săli speciale pentru muls și colectat, condiții ce presupuneau investiții destul de mari. Pe care un fermier mic nu și le permitea.
„De prin sate nu au mai luat, ci doar de la câțiva fermieri mari, care au putut face acele investiții. Așa că a trebuit să ne reorientăm și am început să facem brânză”, explică Monica.
Și au făcut foarte bine.
Familia Manea are o gospodărie frumoasă, din care nu lipsesc „atelierul” de brânzeturi, pivnița cu bunătăți sau terasa frumos amenajată.
Așa că de-acum, când o vedeți în piața din Covasna sau Oituz, veți ști mai multe despre „doamna cu brânzeturi cu dichis”.