Ministerul Sănătății intenționează să modifice regimul îngrijirilor paliative, destinate bolnavilor incurabili în stadiu terminal. Organizarea și funcționarea îngrijirilor paliative este reglementată printr-un ordin de ministru al Sănătății din 2018. Însă practica ultimilor ani a determinat Ministerul Sănătății să inițieze unele modificări în ce privește asistența medicală destinată pacienților cu boli grave, ajunși în pragul morții. Printre acestea, este renunțarea la încercarea de resuscitare cardio-respiratorie a acestor pacienți. În plus, nu va mai fi necesară autopsierea acestora.
Autopsierea, „o lezare a demnității umane” în cazul deceselor pacienților aflați în stadiu terminal
Prin programul „Creșterea capacității instituționale pentru dezvoltarea națională coordonată a îngrijirilor paliative și a îngrijirilor la domiciliu”, în România au fost înființate opt centre-pilot pentru dezvoltarea accesului la servicii paliative. Pe baza datelor și experienței acumulate în aceste centre se va elabora Programul Național de Îngrijiri Paliative. Program care va fi finalizat în anul 2024.
În momentul de față, procedurile medicale standard impun procedura resuscitării în cazurile în care pacientul intră în stop cardio-respirator. Lucru valabil chiar și în cazul în care este vorba de bolnavi cu afecțiuni incurabile, aflați în stadiul terminal al bolii. De asemenea, este obligatorie și autopsierea acestor bolnavi, dacă decesul survine în spital.
Resuscitarea și autopsierea nu se fac decât în cazurile în care familia bolnavului face o cerere explicită în acest sens.
Acum, Ministerul Sănătății propune renunțarea la obligativitatea cererii făcute de familie. Și nu mai recomandă procedura resuscitării. Se evită astfel prelungirea inutilă a suferințelor unui om care nu mai poate fi salvat. Totodată, este menajată și familia.
„Deoarece un principiu al îngrijirii paliative este acela că moartea este parte a procesului normal de evoluție a oricărei ființe umane si deoarece paliația prin îngrijirea terminală se preocupă de confortul și demnitatea pacientului, de suportul familiei și de suport acesteia în perioada de doliu, pentru a facilita un proces normal, autopsierea devine o lezare a demnității umane, iar obligarea familiei de a cere renunțarea la un procedeu fără nici o relevanță terapeutică sau legală este împovărătoare și susceptibilă de a provoca trăirea nejustificată a unor emoții negative, se propune introducerea unui nou articol prin care nu se recomandă efectuarea resuscitării cardio-respiratorii în cazul pacienților cu boli cronice progresive, boli oncologice sau non-oncologice, aflați în faza terminală aceasta fiind considerată o intervenție inutilă și nu se recomandă procedura de efectuare a autopsiei anatomo-patologice în cazul pacienților decedați ca urmare a unor afecțiuni cronice progresive terminale”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordin de ministru care urmează să-l modifice pe cel din 2018.
Îngrijiri paliative pentru mai multe boli
Potrivit Ministerului Sănătății, de la deschiderea centrelor-pilot, îngrijirile paliative au fost „preponderent și disproporționat” acordate pacienților cu cancer. Dar sunt și alte afecțiuni pentru care se poate acorda acest tip de asistență medicală. Vorbim despre boli cardiovasculare grave, demență în ultimul stadiu, scleroză multiplă, boala Parkinson, boli pulmonare grave, accident vascular și comă, precum și pentru miastenia gravis. Pentru fiecare dintre aceste afecțiuni, trecerea la îngrijiri paliative se face în funcție de anumite criterii.
Noul ordin de ministru extinde lista afecțiunilor pentru care se poate oferi asistență medicală paliativă. Pe listă apar insuficiența renală cronică (dacă pacientul refuză dializa sau transplantul renal), insuficiența hepatică cronică (dacă pacientul refuză transplantul sau nu este eligibil pentru transplant). Îngrijiri paliative se vor acorda și unor pacienți cu HIV/SIDA.