Primarul român din comuna secuiască

…După ce treci de Reci și mergi spre Covasna, un indicator îți arată în dreapta drumul spre Boroșneu Mare. Iar când intri în sat, treci pe sub o poartă secuiască din lemn sculptat. Știi sigur că te afli în secuime.

Dacă te-ai documentat puțin, mai știi că satele Boroșneu Mare, Boroșneu Mic, Dobolii de Sus, Leț, Țufalău și Valea Mică alcătuiesc comuna Boroșneu Mare. Puțin peste 3000 de locuitori, cei mai mulți – peste 93% – maghiari. Și mai știi că peisajul este încântător, că prima atestare documentară este din secolul XIV și că această comunitate secuiască l-a ales, de două ori, primar pe fostul polițist al comunei. Un român de pe lângă Slatina, județul Olt, repartizat aici după ce a terminat școala de poliție…

„Am zis că dacă nu fac treabă după primul mandat, mă retrag”, spune primarul Nicolae Ilie. „Dar am făcut și în 2020 m-au votat din nou. De data aceasta, am câștigat și Consiliul Local”.

Nicolae Ilie a candidat din partea ALDE. Cei 7 consilieri ai lui, secui cu toții, sunt tot membri ALDE. Viceprimarul e tot al lui. Tot secui. Iar UDMR are 6 consilieri.

„Contează omul, nu partidul, nu etnia”, spune primarul Nicolae Ilie.

În primul mandat, a curățat parcul comunei, a renovat școala și capela. A făcut locuri de joacă și a început proiectul de renovare a primăriei. O clădire veche, cu valoare istorică. A fost cazarmă la sfârșitul secolului XIX. Proiectul era de un milion de euro. Dar a venit pandemia, nu s-a găsit un executant, iar acum prețurile materialelor sunt de două-trei ori mai mari. Totuși, a demarat lucrările.

Cu excepția reședinței comunei, toate celelalte sate au cămine culturale. Cel din Boroșneu Mare are în clădirea primăriei, în fosta cazarmă. Sătenii din Leț au și o formație de dansuri populare secuiești. Sunt și adulți, sunt și copii.

În Boroșneu funcționa, pe vremuri, al doilea cel mai mare complex de porci din România.

Primul era Comtim, cel de la Timișoara. Tot aici era și un mare complex de vaci. S-au închis amândouă, au mai rămas doar câteva ruine.

După Revoluție, luase avânt o asociație, AECITO, care vindea lapte și produse lactate în județ. Asociația Economică Intercooperatistă de Îngrășare a Taurinelor Boroșneu Mare. AECITO. Avea și abator. Se fabricau și mezeluri, și lactate. Înainte de anul 2000, a falimentat. Oamenii din Boroșneu Mare lucrează, cei mai mulți, în agricultură. Și mai sunt angajați la fabrica de prelucrare a lemnului HS Timber din Reci. Dar puțini.

Nu poți să nu vezi că Boroșneu Mare are nevoie de investiții. Poarta secuiască nu aduce bani…

O parte din AECITO a fost cumpărată de la acționari de un italian. A investit, are utilaje, face agricultură. Restul… nu mai contează, nu mai există.

În toată comuna, pe lângă italian, mai sunt doar câteva magazine care figurează în actele primăriei ca „persoane juridice” care contribuie la buget. Și o mică fabrică de mobilă ținută de un olandez. Cu ani în urmă, se lucra în trei schimburi. Apoi, în două. Acum mai are 6 angajați… În rest, nicio afacere. O comună săracă.

„Când am venit, în 2016, procentul de colectare a banilor la bugetul primăriei era de vreo 30%. Acum am ajuns la 82%. A fost o comună puternică, dar nimeni nu a fost interesat să o ajute să se dezvolte. Sau, măcar, să se mențină”, spune primarul.

M-am decis să candidez după ce am vorbit cu oamenii. Mă cunoșteau, m-au respectat ca polițist și mi-au spus că mă votează. Și s-au ținut de cuvânt. Iar la a doua candidatură, mi-au dat și consiliul și am făcut o echipă bună. Ne-am mișca mai repede și am face mai multe dacă ar fi bani, dacă am avea mai mult sprijin.”

Primarul îmi spune că a găsit mai mult ajutor la guvern decât la Consiliul Județean. Dar speră. „Nu pentru mine, pentru oamenii ăștia, că doar nu sunt ai nimănui.”

62 de familii din comună beneficiază de ajutor social. Ar fi mai mulți, dar nu se încadrează legal în acest statut. Lucrează vara ca sezonieri, mai ales în Ungaria. Apoi vin acasă și așteaptă vara următoare. „Când am venit, în 2016, erau peste 160”, mai spune primarul.

Dacă intri pe site-ul comunei Boroșneu Mare – nagyborosnyo.ro – afli o grămadă de informații interesante.

„Biserica reformată a câştigat teren în anii 1570. Lucrările de construcţie a bisericii au fost începute în 1854, iar cinstirea bisericii a avut loc în 1856. Este o construcţie cu o singură navă, din cărămidă. Orga datează din 1869, fiind lucrarea meşterului Scheffer Karoly. Coroana deasupra amvonului a fost realizată în 1865. Cel mai vechi clopot datează din 1693.”

Comuna avea școli încă de la 1600. Era importantă economic și cultural. Puteți să cercetați sau, și mai bine, puteți să vizitați satele comunei. Mai există monumente vechi, statui, pietre funerare cu inscripții, chiar și un izvor miraculos. E un loc bun pentru investiții în turism sau în agricultură. Și o comunitate secuiască serioasă și coerentă care a ales în fruntea ei un român bătăios și priceput.

PS – în comuna Mihai Viteazu din județul Cluj, majoritatea românească a ales de mai mulți ani un primar maghiar.