România blochează Austria la NATO

România blochează participarea Austriei la reuniunile NATO, scrie ziarul austriac Kurier. Potrivit acestuia, doi ofițeri ai forțelor armate austriece de la Bruxelles așteaptă de săptămâni întregi acreditarea lor la Alianță. Accesul lor este întârziat de România, care a cerut timp de gândire.
Publicațiile Salzburger Nachrichten și Oberösterreichische Nachrichten au relatat că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac la Schengen.

Delegația României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă.

Într-o declarație, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată. Acesta a declarat: „Contăm pe România și Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofițerilor austrieci din posturile NATO”.

Ministerul de Externe de la Viena a declarat că România a solicitat mai mult timp pentru a lua o decizie. Concret , până la jumătatea lunii octombrie. Apoi va lua o decizie privind detașarea voluntară a doi ofițeri din cadrul Forțelor Armate austriece la sediul NATO.

Detașarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toți cei 31 de aliați NATO.

„Nu a fost stabilită o legătură cu chestiunea aderării la Schengen”, a mai spus Ministerul de Externe. Ministerul de Externe, în coordonare cu Ministerul Apărării, se afla în contact strâns cu România pentru a facilita o aprobare rapidă.

În cazul de față, Ministerul Apărării „a contactat birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanței militare de la Bruxelles”, a declarat Michael Bauer, purtător de cuvânt al Forțelor Armate austriece. În plus, se menține un contact strâns cu Ministerul de Externe și cu Cancelaria Federală.

Austria nu este membră a NATO. Dar este ancorată în Alianță prin intermediul „Parteneriatului pentru pace”. Austria participă la operațiuni conduse de NATO cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Care este strategia României?

Mulți s-au întrebat de ce a cerut România un vot în Consiliul din decembrie anul trecut știind că va fi refuzată. Potrivit oficialilor de la București, strategia este de a consolida ideea că problema nu este România, cum se invoca în trecut, ci Austria. Acesta ar fi și unul dintre motivele pentru care România nu a mers la CJUE. Un demers în acest sens poate fi interpretat ca unul împotriva UE.

Roadele acestei strategii, spun aceleași voci, sunt că după votul negativ din decembrie trecut, valul de susținere față de țara noastră a fost extrem de mare în UE. Toată lumea a subliniat că România a îndeplinit toate criteriile Schengen. Veto-ul Austriei are de fapt legătură cu situația politică internă.

Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.

Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei anul acesta.