Ce semnifică inima de pe stema județului Covasna? De ce nu are județul Harghita o stemă, deși încearcă din 2009? Ce semnifică, de fapt, o stemă și cât de actuale mai sunt? Avem răspunsuri de la dr. Attila István Szekeres, unul dintre puținii specialiști ai României în materie de heraldică.
Covasna45.ro: Procesul legat de stema județului Harghita a început în 2009 și nu e încheiat nici azi, după 16 ani. De ce durează atât de mult?
Dr. Attila István Szekeres: Procesul de adoptare a unei steme este unul foarte birocratic. Proiectul de stemă trebuie însușit, preavizat, avizat, apoi adoptat de către Guvern. În cazul județului Harghita, proiectul precedent a fost însușit de către Consilul Județean Harghita, a primit preavizul comisiei județene de analizare a stemelor, avizul comisiei heraldice zonale, dar nu a fost avizat de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie (CNHGS) a Academiei Române, care a cerut modificări. De-a lungul anilor, niciuna dintre părți nu a vrut să cedeze, astfel încât stema nu a fost aprobată. În urma mai multori schimburi de adrese și discuții, s-a ajuns la un rezultat argumentat științific după care s-a realizat noul proiect de stemă, care urmează să fie prezentat consiliului județean pentru însușire.
Stema nu este o statistică etnică, precum nu este un atlas geografic, sau un album botanic.
Covasna45.ro: Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a exprimat nemulţumiri faţă de varianta propusă. Printre principalele obiecţii se numără complexitatea excesivă a simbolisticii şi absenţa unor elemente care să reflecte identitatea comunităţii româneşti din judeţ. Cum comentați aceste două observații?
Dr. Attila István Szekeres: Încep cu a doua. Stema nu este o statistică etnică, precum nu este un atlas geografic, sau un album botanic. Stema este o emblemă alcătuită în baza unor reguli stabilite de știinţa și arta heraldică, care servește ca semn distinctiv permanent al unei unități administrativ-teritoriale (în acest caz), caracterizându-se prin stabilitate. Subliniez permanența și stabilitatea. Heraldica este o știinţă specială a istoriei, care se ocupă cu cercetarea genezei și evoluţiei însemnelor heraldice, precum şi cu problemele teoretice și practice legate de compunerea, desenarea, vizualizarea, citirea, interpretarea și atribuirea stemelor de orice tip, o știință conservatoare, care își are originile în Evul Mediu.
Cu cât o stemă este mai veche, cu atât e mai valoroasă. Stemele nu se schimbă după placul fiecăruia.
Stemele ar trebui să fie permanente. O stemă reprezintă un tot întreg, în cazul nostru județul Harghita. După cum spuneam, nu este o statistică etnică. Județele cu populație 100 % românească nu au elemente, care să „reflecte identitatea comunităţii româneşti”, ci identitatea întregului județ, așa cum este normal.
Cealaltă „problemă”: „complexitatea excesivă a simbolisticii”. Sunt adeptul stemelor simple, dacă vă uitați la stemele proiectate de mine, 95 % au scutul nepartiționat. Dar în acest caz intervine pe de o parte istoria, pe de alta precizez, că acest proiect a fost întocmit conform Metodologiei CNHGS cu „respectarea cu prioritate a tradiţiei heraldice locale” prin combinația a două steme istorice. Județul Harghita înglobează teritoriile fostelor scaune Ciuc-Giurgeu-Cașin și Odorhei. Astfel, proiectul de stemă al județului Harghita este o combinație între stemele istorice a celor două foste scaune. Stema scaunului Odorhei este scartelată, iar cea a scaunului Ciuc este scartelată cu un scut în inimă. Deci, în total au 9 cartiere. Proiectul de stemă a județului Harghita prezintă 5 cartiere. Au fost preluate cartierele I și III din stema scaunului Odorhei, iar cartierele II și IV sunt combinații simplificate ale tuturor cartierelor stemei scaunului Ciuc, cu preluarea scutului în inimă, care prezintă Feciora Maria cu Pruncul, statuie veche de peste 500 de ani, aflată la Șumuleu Ciuc, loc de pelerinaj de importanță internațională. Menționez că din motive de sensibilitate națională s-a renuțat la cartierul III din stema istorică a scaunului Ciuc-Giurgeu-Cașin, care prezintă, două gherete grănicerești de trecere a frontierei cu câte o barieră, simbolizând granița dintre Transilvania și Moldova. În fine, subliniez că proiectul de stemă a fost întocmit conform Metodologiei CNHGS cu „respectarea cu prioritate a tradiţiei heraldice locale”. Proiectul de stemă a fost întocmit de istorie.
Covasna45.ro: De ce este nevoie să fie schimbată stema? Cine decide?
Dr. Attila István Szekeres: În 1970, Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România a dispus, printr-un decret, instituirea stemelor judeţelor și municipiilor. Iar în 1972 Consiliul de Stat, printr-un decret a aprobat stemele tuturor județelor și municipiilor. Aceste embleme aveau menirea de a promova ctitoriile socialismului, deci prezentau turnuri de fabrici, ciocane minierești, epruvete, roți dințate, pânze de circuluar, etc. Erau antiheraldice. Scutul era împărțit în 4–5 cartire, iar în centru, peste tot era ațezat un scut în inimă, mai mic având stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stângă de steagul Partidului Comunist Român, iar în dreapta de tricolorul ţării. Odată cu revoluția acestea nu se mai foloseau. Astfel și județul Harghita a avut o stemă impusă de autoritățile Republicii Socialiste România în 1972: Scut scartelat: „în primul cartier, în câmp albastru, un castel compus dintr-un corp de clădire flancat de două turnuri acoperite de argint, deschis și luminat negru, însoțit sus la dextra de un soare strălucitor și la senestra de o semilună crescîndă, cu chip omenesc, adextrată de patru stele, una sub alta, totul de aur, în al doilea cartier în cîmp despicat de cinci ori de roșu și negru, un furnal de construcție veche în forma unui turn de argint deschis negru, în al treilea cartier în câmp despicat de cinci ori de roșu și negru, două ciocane de miner de argint încrucișate, în al patrulea cartier, în câmp albastru, un izvor de apă gazoasă de argint, în formă de vârf răsturnat, însoțit pe laturi de doi brazi tăiați, de același metal, peste tot scutul cu stema Republicii Socialiste România”.
Aceste emblene nu mai erau folosite după Revoluție. În 1992 s-a adoptat stema țării și sigiliul statului, iar în 1993, printr-o hotărâre de guvern, s-a stabilit Metodologia de elaborare, reproducere și folosire a stemelor județelor, orașelor și comunelor. Astfel, proiectul de stemă se elaborează de către consiliul județean, sau după caz, consiliul local. Se însușește de către consiliu, se înaintează comisiei județene de analizare a stemelor, dacă primește preaviz favorabil, se înaintează comisiei heraldice zonale, iar apoi Comisiei Naționale. Cu avizul acesteia trece la Ministerul administrației, care la rându-i pregătește o hotărâre de guvern în acest sens. În fine, dacă se aprobă de către guvern și apare în Monitorul Oficial, poate fi folosită.
Covasna45.ro: Mai sunt stemele județelor din România reprezentative pentru ceea ce înseamnă acel județ?
Dr. Attila István Szekeres: Unele da, altele nu. Dar în descriere se explică, că ar fi reprezentative. În perioada comunistă s-a eradicat totul despe știința heraldică, nu s-a predat în școli, facultăți, deci oamenii nu dețineau aceste cunoștințe. După Revoluție a fost o dorință ca unitățile administrativ-teritoriale să se individualizeze și să se distingă prin steme non socialiste. Multe astfel de embleme au fost concepute de oameni bine intenționați, dar laici. Unele au fost oficializate. Au avut noroc cei care au oficializat vechea stemă, de dinainte de comunism. În prezent se poate studia heraldica, dar foarte puțini istorici recurg la aceasta. În România suntem doar doi specialiști membri ai Academiei Internaționale de Heraldică.
Covasna45.ro: Multe localități își schimbă structura etnică și specificul, de-a lungul anilor. Ceea ce era valabil acum 30 de ani, poate nu mai este azi. Dar stema rămâne…
Dr. Attila István Szekeres: După cum spuneam, stema nu este o statistică etnică. Repet, stema servește ca semn distinctiv permanent, care se caracterizeză prin stabilitate. Cu cât o stemă este mai veche, cu atât e mai valoroasă.
Covasna45.ro: Câte steme ale județelor din România s-au schimbat de la Revoluție până azi?
Dr. Attila István Szekeres: Toate. După cum spuneam, în 1972 Consiliul de Stat al R. S. R. a impus steme „socialiste”. Odată cu Revoluția acestea nu se mai foloseau. Iar în prezent se elaborarează steme noi, dar/ conform Metodologiei CNHGS, trebuie respectată tradiția heraldică locală.
Covasna45.ro: Referitor la stema județului Covasna. Există pe ea o inimă, iar în lege se precizează că „inima semnifică bunătatea sufletească a localnicilor”… Puteți comenta această descriere? Adică… cine a stabilit, cum și în ce mod că localnicii de aici sunt mai buni decât alții? În cazul în care aceasta este explicația.
Dr. Attila István Szekeres: În niciun caz, în stemă nu este vorba că localnicii de aici ar fi mai buni decât alții. Elementul heraldic al stemei județului Covasna, brațul armat ținând o spadă care străpunge o inimă, are o vechime de peste 500 de ani. Și cum spuneam, cu cât o stemă este mai veche, cu atât e mai valoroasă. De fapt, inima străpunsă semnifică spiritul de sacrificiu al locuitorilor acelui teritoriu, pe care stema îl reprezintă. Însă, deoarece s-a vehiculat aberația că de fapt ar avea semnificația, că „spada ungurilor străpunge inima românilor”, în descriere s-a ales varianta ca „inima semnifică bunătatea sufletească a localnicilor”. A tuturor. Căci, după cum spune o maximă a lui Petroniu, „Sol omnibus lucet”, adică „Soarele strălucește pentru toți”, așa și o stemă administrativă, cea a județului Covasna sau cea a județului Harghita, reprezintă unitatea tuturor locuitorilor acelui teritoriu.
Proiectul de stemă a judeţului Harghita
Descrierea proiectului de stemă:
Stema judeţului Harghita se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit, cu un scut în inimă. În cartierul I, de argint se află cinci cruciuliţe bizantine, roşii, aşezate 2:1:2. În cartierul al II-lea, în câmp albastru se află un soare figurat de aur la dextra, iar la senestra o semilună, deasemeni figurată, de argint. În cartierul al III-lea, deasemeni de azur, se află o construcţie de argint, compusă din trei corpuri a câte trei niveluri, cu câte două ferestre negre, având câte un acoperiș roșu, cel din mijloc mai înalt, având o poartă boltită, negră. În cartierul al IV-lea de argint, se află patru coline verzi, despărţite de trei fascii îngustate spre vârful colinei, de argint așezate în bandă, în vârful fiecărei coline stând un brad verde. Peste tot, în câmp de azur, se află imaginea Sf. Maria, îmbrăcată în soare, cu capul înconjurat de douăsprezece stele, purtând o coroană închisă, ţinându-l pe pruncul Isus, deasemeni încoronat, în braţul stâng, iar in braţul drept ţinând un sceptru, totul de aur.
Semnificaţia elementelor însumate:
Cartierele I şi III sunt preluate din stema fostului judeţ, mai înainte fostului scaun Odorhei, cruciuliţele simbolizând credinţa localnicilor, iar construcţia descrisă fiind o clădire administrativă. Cartierele II şi IV sunt preluate din stema fostului judeţ, mai înainte fostului scaun al Ciucului. Soarele şi semiluna fiind simboluri specifice zonei, iar colinele şi brazii semnificând cadrul natural, în care este aşezat judeţul, zona muntoasă. Cele trei benzi de argint simbolizează cele trei râuri, care străbat judeţul: Oltul, Mureşul şi Târnava Mare. Scutul în inimă este preluat din stema scaunului Ciuc, reprezentând statuia Sf. Maria cu Pruncul de pe altarul bisericii romano catolice din Şumuleu-Ciuc, loc de pelerinaj de importanţă internaţională.
Despre activitatea dr. Attila Szekeres puteți afla mai multe de AICI.