{"id":14778,"date":"2026-01-30T07:56:20","date_gmt":"2026-01-30T05:56:20","guid":{"rendered":"https:\/\/covasna45.ro\/?p=14778"},"modified":"2026-01-30T07:56:21","modified_gmt":"2026-01-30T05:56:21","slug":"o-istorie-completa-castorii-din-bazinul-raului-negru-subiect-de-teza-de-doctorat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/covasna45.ro\/index.php\/lumea-noastra\/o-istorie-completa-castorii-din-bazinul-raului-negru-subiect-de-teza-de-doctorat\/","title":{"rendered":"O istorie complet\u0103: Castorii din bazinul r\u00e2ului Negru, subiect de tez\u0103 de doctorat"},"content":{"rendered":"\n

O tez\u0103 de doctorat sus\u021binut\u0103 \u00een anul 2020 la Universitatea \u201eTransilvania\u201d din Bra\u0219ov cerceteaz\u0103 \u00een detaliu castorii din bazinul r\u00e2ului Negru. Autorul, ing. Nicolae Alexandru Gridan, a studiat \u201eproblema\u201d sub toate aspectele, teza av\u00e2nd titlul \u201eAspecte ecologice ale prezen\u021bei castorului (Castor fiber L.) \u00een bazinul R\u00e2ului Negru<\/strong>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Din aceast\u0103 lucrare<\/a> extragem c\u00e2teva pasaje, castorul fiind un animal fascinant \u0219i tot mai des \u00eent\u00e2lnit \u00een apropierea cursurilor de ap\u0103 din jude\u021b.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Merit\u0103 spus c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia aceast\u0103 specie a disp\u0103rut \u00een secolul XIX, datorit\u0103 v\u00e2n\u0103torii excesive \u0219i a pierderii habitatului, dar a fost reintrodus\u0103 \u00een perioada 1998-2003 pe principalele r\u00e2uri interioare: Olt, Mure\u0219 \u0219i Ialomi\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Cifre \u00een cre\u0219tere<\/h2>\n\n\n\n

Monitorizarea m\u0103rimii popula\u021biei a fost efectuat\u0103 \u00een cadrul proiectului \u201eSeturile de m\u0103suri de management pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra \u015fi Mustela lutreola” (Proiect CLMAN), \u00een perioada 2012-2014, de c\u0103tre personalul de specialitate din cadrul Institutlui Na\u021bional de cercetare \u0219i dezvoltare \u00een silvicultur\u0103 \u201eMarin Dr\u0103cea\u201d, Funda\u021bia Carpa\u021bi \u0219i Universitatea Transilvania din Bra\u0219ov, acestea fiind singurele informa\u021bii publicate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, referitoare la m\u0103rimea popula\u021biei acestei specii \u00een Rom\u00e2nia. Conform acestui studiu s-a constatat o cre\u0219tere a num\u0103rului de exemplare de la o perioad\u0103 de monitorizare la alta, astfel \u00een perioada 2009-2010 conform datelor rezultate, \u00een Rom\u00e2nia au fost aproximativ 1.523 de indivizi, iar \u00een perioada 2013-2014 aproximativ 1.822 de indivizi.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Inginerul ecosistemelor<\/h2>\n\n\n\n

Castorul este un ierbivor prin excelen\u021b\u0103, care consum\u0103 plante lemnoase, scoar\u021b\u0103, l\u0103stari \u0219i frunze, dar \u0219i plante agricole \u0219i acvatice. Prin construc\u021bia de baraje, castorul este catalogat ca fiind un inginer al ecosistemelor, deoarece modific\u0103 disponibilitatea resurselor pentru alte specii, modific\u00e2nd, men\u021bin\u00e2nd \u0219i cre\u00e2nd. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Castorii m\u0103resc heterogenitatea mediului \u00eenconjur\u0103tor, diversitatea speciilor \u0219i habitatelor, dar pot modifica \u0219i propriet\u0103\u021bile biologice, hidrologice \u0219i geomorfologice ale mediului \u00een care tr\u0103iesc. Cel mai frecvent, castorii sunt cataloga\u021bi ca fiind specii-cheie, deoarece prin comportamentul de hr\u0103nire au un impact major asupra structurii comunit\u0103\u021bilor de plante, compozi\u021biei speciilor dar mai ales asupra succesiunii ecologice a zonelor ripariene.<\/p>\n\n\n\n

135 de familii \u00een bazinul R\u00e2ului Negru<\/h2>\n\n\n\n

R\u00e2ul Negru este unul dintre cei mai importan\u021bi afluen\u021bi ai r\u00e2ului Olt, cu o lungime de 106,3 km. Izvor\u0103\u0219te din Mun\u021bii Vrancei la altitudinea de 1260 m si traverseaz\u0103 depresiunea T\u00e2rgu Secuiesc colect\u00e2nd 22 de afluen\u021bi care izvor\u0103sc din Mun\u021bii Vrancei \u0219i Buz\u0103ului. Bazinul R\u00e2ului Negru este constituit preponderant din r\u00e2uri cu caracter permanent \u0219i cuprinde aproximativ 966 km cursuri de ap\u0103 (conform datelor furnizate de Administra\u021bia Bazinal\u0103 de Ap\u0103 Olt).<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Din datele colectate, se estimeaz\u0103 c\u0103 la nivelul bazinului R\u00e2ului Negru exist\u0103 135 de familii de castori, num\u0103rul acestora fiind cu aproximativ 10% mai mare dec\u00e2t cel evaluat \u00een cercet\u0103rile din iunie 2013 \u00een cadrul proiectului \u201eElaborarea seturilor de m\u0103suri de management, la nivel na\u021bional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra \u015fi Mustela lutreola\u201d. Prin raportarea num\u0103rului de familii la num\u0103rul mediu de indivizi dintr-o familie, conform datelor din literatur\u0103 num\u0103rul estimat de indivizi la nivelul bazinului R\u00e2ului Negru este cuprins \u00eentre 320 \u0219i 512. Conform m\u0103rimii medii a familiilor calculat\u0103 de biologul C. Pasca (comunicare direct\u0103) de 2,8 exemplare pe ad\u0103post, num\u0103rul estimat de indivizi este de circa 378 exemplare, num\u0103r ce se \u00eencadreaz\u0103 \u00een intervalul preconizat.<\/p>\n\n\n\n

Baraje mari \u0219i mici<\/h2>\n\n\n\n

\u00cen urma m\u0103sur\u0103torilor din teren a rezultat faptul c\u0103 barajele au \u00een general lungimi cuprinse \u00eentre 103 \u0219i 1857 cm, l\u0103\u021bimi cuprinse \u00eentre 30 \u0219i 321 cm \u0219i \u00een\u0103l\u021bimi de la 38 la 305 cm. De obicei barajele cu lungimi mici sunt caracteristice canalelor de iriga\u021bii \u0219i afluen\u021bilor mici, care, de cele mai multe ori, nu dep\u0103\u0219esc 4 metri l\u0103\u021bime, iar cele mari sunt caracteristice cursurilor de ap\u0103 naturale sau artificiale cu o l\u0103\u021bime a albiei mai mare de 4-5 metri.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00cen construc\u021bia barajelor, castorul folose\u0219te \u00een principal materiale vegetale (59,73 %), dar \u0219i alte materiale precum m\u00e2l, pietre, nisip \u0219i uneori chiar de\u0219euri provenite din activitatea antropic\u0103 (40,27 %). De asemenea, exist\u0103 o corela\u021bie \u00eentre cre\u0219terea \u00een \u00een\u0103l\u021bime \u0219i lungimea barajului – cu c\u00e2t acestea cresc cu at\u00e2t cre\u0219te propor\u021bia de material vegetal \u0219i scade propor\u021bia de m\u00e2l.<\/p>\n\n\n\n

Presiuni \u0219i amenin\u021b\u0103ri<\/h2>\n\n\n\n

Starea de conservare a popula\u021biei de castor<\/a> din bazinul R\u00e2ului Negru este favorabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00centruc\u00e2t evaluarea st\u0103rii de conservare a unei specii presupune identificarea presiunilor \u0219i amenin\u021b\u0103rilor asupra speciei, \u00een teren au fost identificate urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n

Presiuni:<\/strong><\/p>\n\n\n\n