După ce ne-am chinuit destul de mult cu alegerile prezidențiale, avem, în sfârșit, un președinte de țară. Un rezultat clar al unei ecuații electorale uninominale simple. Astfel, dl Nicușor Dan își începe mandatul de președinte cu o zestre impresionantă de voturi în ranița sa de matematician.
Capitalul de simpatie al noului nostru președinte, precum și așteptările evidente ale societății românești – care vrea altfel de politică (onestă!) și așteaptă reforme importante –, ar putea determina o schimbare de paradigmă a politicii românești. Și, chiar dacă schimbările mari se fac „pas-cu-pas” (ce expresie de tristă amintire!), important e să înceapă.
Cinci lucruri simple ce pot fi incluse pe lista de acțiuni a noului președinte.
Unii dintre dvs poate veți spune că nu ar fi toate treaba președintelui, dar vă contrazic: președintele poate pune pe agenda publică orice temă importantă pentru popor.
- Eliminarea serviciilor secrete din politică, administrație, justiție, economie, mass-media și ONG-uri. Cu alte cuvinte, fără dublă agendă în posturi publice, fără concurență neloială în piață și fără scheme de manipulare la adăpostul societății civile. Sloganul „fără penali în funcții publice!” se poate completa fericit cu sintagma „fără securiști!”. Rezultatul ar fi măreț: „fără penali și fără securiști în funcții publice!”.
- Reorganizarea administrativ-teritorială a României. Organizarea pe regiuni are o grămadă de avantaje: creștere economică, administrație publică eficientă, reduceri importante de cheltuieli publice. Și curățenie, desigur (înțelegeți dvs la ce fel de curățenie mă refer). Cu amendamentul că peste schemele obiective de împărțire pe regiuni, aici e important să fie gestionate corect și perspectivele subiective (istorie, tradiții, specific local etc).
- Alegeri pentru primari în două tururi de scrutin și limitarea mandatelor astfel obținute la două. Cum s-ar spune, primarul, ca președintele! Cu excepția lui Putin, ales președinte de câte ori dorește, doar aleșii noștri mai înțepenesc în funcții pentru zeci de ani. Dacă se va face reorganizarea administrativ-teritorială, consiliile județene vor dispărea. Iar până atunci, se poate aplica aceeași regulă și în cazul alegerii președinților de consilii județene.
- Reducerea numărului de parlamentari la 300. Ar fiexact așa cum își dorește poporul, care a votat în cadrul unui referendum această schimbare. Iar dacă tot o pune pe agenda sa, noul președinte va putea să împartă și aici schema de alegere a parlamentarilor în două: unii pe liste de partid, alții – uninominal. Iar cei aleși pe liste să nu poată pleca din partid fără să își piardă mandatul. Dispare riscul apariției politicienilor sau partidelor „Balama”.
- Transparentizarea surselor de finanțare ale ONG-urilor. Ca să fim siguri că în spatele unor „reprezentanți” ai societății civile nu sunt interese străine și ostile României (rusești, de exemplu), ONG-urile pot fi obligate să își facă publice sursele de finanțare (cu respectarea normelor GDPR, firește). Ca orice societate comercială înregistrată legal în România.
Președintele Nicușor Dan este de două ori independent.
Prin Constituție, președintele nu (mai) poate face parte dintr-un partid politic. Dar dl Nicușor Dan are avantajul că este un președinte care a candidat independent, fără susținerea vreunui partid (nu socotesc susținere „baletul” grețos al progresiștilor). Acest lucru înseamnă că nu este dator clasei politice actuale. Prin urmare, poate pune pe agenda publică subiecte pe care partidele le-au evitat până acum.
Sigur, frumos ar fi să umblăm nițel și la Constituție. Iar dacă rămânem republică, așa cum a stabilit URSS pentru noi în 1947, măcar să stabilim ce fel de republică suntem – prezidențială sau parlamentară. Dar, până la Constituție, cele cinci puncte de pe agendă nu par foarte complicate, nu-i așa?
Foto: Facebook/NicusorDan