Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost astăzi în vizită oficială în România și a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan. Cei doi au susținut o declarație de presă comună după ce au semnat un document de parteneriat.
„Am semnat azi o declarație de parteneriat strategic şi este un moment important în relația noastră bilaterală. Nu trebuie să ne ascundem, să spunem că istoric a existat neîncredere între țările noastre.
Această neîncredere s-a evaporat, cred eu, în momentul începerii războiului din 2022, şi momentul de azi e un moment în care cele două țări își asumă încrederea reciprocă în ce pot să facă împreună, își asumă responsabilitatea comună pentru această parte de Europa, pentru cetățenii ei şi pentru, cum am spus, întreaga regiune. De aceea, documentul pe care l-am semnat este foarte important.
Am vorbit de integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și am reafirmat sprijinul României pentru acest proces.
Și, foarte important, am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are, o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române în acord cu drepturile minorităților stabilite prin Carte internaționale.
Nu în ultimul rând, l-am invitat pe domnul Președinte la reuniunea B9 care va avea loc în mai la București”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Cei doi președinți au discutat și despre deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei. Discuțiile au vizat de asemenea colaborarea culturală și a fost semnat un decret care face referire la marcarea Zilei Limbii Române, pe data de 31 august.
Direcții de dezvoltare în domeniul energetic
Energia este unul dintre cele mai consistente capitole ale declarației strategice și, în același timp, obiectul unui document separat semnat de cei doi președinți. În declarația principală, România și Ucraina spun că vor avansa interconectările energetice și de gaze pentru a-și întări securitatea energetică și reziliența, pentru a diversifica rutele și sursele de aprovizionare și pentru a face acest lucru într-o relație „echilibrată, transparentă, nediscriminatorie”, bazată pe concurență loială.
Parteneriatul strategic vorbește despre importanța interconectărilor româno-ucrainene pentru valorificarea integrării Ucrainei în ENTSO-E și pentru integrarea acesteia în piața energetică a Uniunii Europene. De asemenea, cele două părți se angajează să ia măsuri, bilateral și cu sprijin european, pentru reformarea și modernizarea infrastructurii energetice ucrainene, să coopereze pentru o utilizare mai bună a depozitelor subterane de gaze și să aprofundeze cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare.
Documentul separat privind energia merge și mai departe și fixează trei direcții concrete. Prima este creșterea capacității de export și import de electricitate între cele două țări prin construirea unei linii electrice aeriene de 400 kV între Cernăuți și Suceava și punerea în funcțiune a unei linii de 110 kV între Porubne și Siret. A doua este dezvoltarea capacității și atractivității economice a Coridorului Vertical de Gaze care leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, inclusiv prin identificarea unei soluții pe termen lung pentru reducerea tarifelor de transport. A treia este explorarea posibilității de a utiliza depozitele subterane de gaze ale Ucrainei pentru gazele venite prin Coridorul Vertical și pentru gazele din viitoarea producție offshore din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, astfel încât să fie acoperite nevoile Ucrainei și să fie asigurată stocarea lor în siguranță.
Colaborare în producția de drone
Al doilea document semnat joi la București, declarația de intenție privind coproducția de materiale defensive în România, traduce în termeni industriali și financiari logica de securitate a parteneriatului strategic. Textul vorbește despre necesitatea furnizării către forțele ucrainene a unor arme de înaltă prioritate și despre beneficiile unor eforturi țintite de susținere a producției de apărare în Ucraina și România, esențiale pentru „o industrie de apărare rezilientă și competitivă” și pentru întărirea autonomiei strategice în regiunea Mării Negre și în Europa.
Concret, cele două părți spun că vor pune bazele unei colaborări business-to-business pentru producția în România de sisteme și capabilități de apărare ucrainene, vor facilita coproducția acestor sisteme în România și vor întreprinde producție comună astfel încât materialele rezultate să fie disponibile cu prioritate pentru ambele părți și pentru destinatarii conveniți. Documentul mai prevede că majoritatea sistemelor și capabilităților de apărare produse în România vor fi prioritizate pentru nevoile forțelor de apărare ale Ucrainei și ale armatei române.
Partea ucraineană promite să permită, în limitele legislației de control al exporturilor, transferul de tehnologii, proprietate intelectuală protejată și date necesare pentru înființarea unor facilități de producție în România. Iar unul dintre cele mai concrete pasaje din document spune că „localizarea în România a producției de drone în cel mai scurt timp posibil” va fi tratată drept proiect de primă fază, finanțat în special prin inițiativa SAFE a Uniunii Europene, până la 200 de milioane de euro. Pe de altă parte, documentul precizează clar că această declarație de intenție „nu constituie un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic”, orice obligație legală sau financiară urmând să fie stabilită prin aranjamente separate și cu respectarea procedurilor naționale de aprobare.
Foto: presidency.ro