Peste 20% din suprafața blocului comunitar se află într-o stare chimică precară, scrie Euronews. O serie de substanțe nocive, cum ar fi mercurul sau cadmiul, dar și altele, poluează apa. Se depășesc nivelurile stabilite de Directiva-cadru a UE privind apa, arată Agenția Europeană de Mediu.
Această situație vine cu un cost social și de mediu foarte mare. Tratarea apei este obligatorie, dar scumpă. Se estimează că tratarea nitraților — care se găsesc în îngrășăminte — costă UE până la 320 de miliarde de euro pe an. Limita UE este de 50 de miligrame pe litru, dar, potrivit Comisiei Europene, acest nivel a fost depășit la 14% din stațiile de măsurare a apelor subterane din Europa.
România are probleme cu apa de la robinet
Investițiile uriașe ale Europei în salubrizarea apelor subterane sunt eficiente. 19 dintre cele 20 de țări cu cele mai bune sisteme de salubritate și apă potabilă din lume sunt europene. Japonia este singura excepție, conform Indicelui de Performanță de Mediu.
Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Elveția și Regatul Unit au obținut un scor perfect de 100 pentru protejarea sănătății umane față de apa potabilă nesigură și salubritate.
Cele mai slabe rate de pe continent au apărut în Moldova (50 de puncte), Georgia (51,7) și Albania (54,1). Dar și trei țări din UE apar în topul ultimelelor 10 locuri din Europa. Vorbim despre Letonia (59,10), Lituania (58,40) și România (56).
Cât de îngrijorătoare este poluarea apelor subterane în UE?
Substanțele chimice din apele subterane reprezintă o problemă. Apele subterane furnizează aproximativ 25% din irigațiile agricole și 65% din apa potabilă din UE.
„Aproximativ 80% din totalul apelor uzate din întreaga lume ajunge în ape fără a fi tratate”, spun cercetătorii de la Water Atlas, un indice de puritate a apelor subterane creat de think tank-ul german Heinrich Böll Foundation. „Ideea că râurile s-ar curăța singure s-a dovedit curând a fi o iluzie. Râurile și lacurile au devenit haznale septice toxice și urât mirositoare”, adaugă ei.
Atlasul Apei a cartografiat corpurile de apă subterană din Europa. S-a bazat pe standardele stabilite prin Directiva UE privind apa. Rezultatele din unele țări sunt îngrijorătoare. În Luxemburg, 79% din corpurile de apă subterană cartografiate nu au atins o stare chimică bună în 2025. Alte procente: 55% în Republica Cehă, 41% în Belgia și 40% în Germania.
Pesticidele rămân una dintre principalele amenințări la adresa calității apei.
De exemplu, acidul trifluoroacetic (TFA) a fost detectat în 94% din cele 36 de probe de apă de la robinet colectate în 11 țări ale UE. Multe pesticide conțin și PFAS (substanțe per- și polifluoroalchilate, cunoscute și sub denumirea de substanțe chimice permanente). Acestea au fost detectate în 23.000 de locații din Europa. Nu lipsesc compușii farmaceutici. Peste 175 de astfel de compuși au fost identificați în corpurile de apă subterană ale Europei. Nu în ultimul rând, la substanțele poluatoare se adaugă microplasticele.