E-factura, sistemul de facturare electronică a început să funcționeze, dar au apărut și primele probleme. Diferite încurcături tehnice consumă timpul și banii antreprenorilor. Marea întrebare este dacă tot acest efort va fi util pentru bugetul de stat?
„Desigur, este prea devreme pentru a da verdicte, dar avem primele semne ale felului în care funcționează facturarea electronică. Se știe că deja pe antreprenorii mici și mijlocii e-factura îi costă bani și timp. IMM-urile au cumpărat softuri sau au fost obligate să plătească mai mulți bani către contabilii lor pentru le putea folosi semnătura digitală sau pentru munca în plus pe care aceștia o fac o dată cu introducerea facturării electronice”, susține analistul economic Constantin Rudnițchi.
Ministerul Finanțelor se laudă cu E-factura.
„Pe lângă sumele plătite de firme, antreprenorii încep să piardă timp și nervi pentru a reuși să introducă în sistemul informatic facturile curente.
Ministrul finanțelor a declarat că au fost înregistrate în primele zile 2,7 milioane de facturi, ceea ce înseamnă că este un succes. Este, însă, foarte probabil ca în total, într-o lună, să fie emise zeci de milioane de facturi, adică primele 2,7 milioane de facturi nu reprezintă mare lucru.
Au apărut deja dificultăți tehnice referitoare la utilizarea sistemului informatic de facturare electronică.
„O primă problemă este aceea că în sistem a fost transmisă de mai multe ori aceeași factură. Ministrul Boloș a explicat că după ce întreprinzătorul a apăsat tasta „Trimite”, acesta nu a așteptat suficient timp și apoi a tastat repetat „Trimite”. Ni se întâmplă de multe ori să facem acest lucru, adică să existe o întârziere a sistemului și să apăsăm de multe ori tasta „Trimite” crezând că rezolvăm problema.
De fapt, în felul acesta întreprinzătorul a trimis de câteva ori aceeași factură.
Antreprenorii susțin că sistemul informatic ar trebui să le detecteze și să le șteargă automat pe cele duble sau triple, dar răspunsul reprezentanților fiscului și al ministrului a fost că întreprinzătorii trebuie să storneze, adică să șteargă, facturile pe care le-au transmis de mai multe ori. Acest lucru, adică stornarea, a însemnat pentru antreprenori nervi și timp pierdut”, mai spune Rudnițchi.
Indiferent cât de mult pot irita amănuntele tehnice ale aplicării facturării electronice adevărata problemă este dacă noua metoda va fi sau nu folositoare în lupta cu evaziunea. Deocamdată, se poate anticipa că noul sistem va identifica facturile false, dar vor mai fi introduse facturi false? Este clar că evazioniștii „de profesie” nu lucrau nici înainte, nici acum cu facturi. Adică, evaziunea nici măcar nu apare în sistemul informatic și de aceea șansele de a o identifica sunt zero.
Poate ANAF să verifice milioanele de facturi?
„De fapt, marea întrebare este: în ce măsură ANAF are capacitatea tehnică de a verifica în timp real milioanele de facturi electronice? Pentru că dacă nu există această posibilitate tehnică întregul sistem de E-factura a fost făcut degeaba.
De exemplu, fiscul ar trebui să poată să detecteze în timp real așa-numita fraudă carusel, care înseamnă că marfa este trecută prin mai multe firme, iar ultima companie nu plătește TVA la stat și este abandonată de proprietari.
Dacă sistemul E-factura și, respectiv, algoritmii folosiți de fisc nu vor putea descoperi în timp real frauda carusel, spre exemplu, atunci toate eforturile statului și ale antreprenorilor de conformare la facturarea electronică vor fi egale cu zero. Adică, nu vor folosi cu nimic bugetului de stat”, a mai spus analistul.