Liderii coaliţiei de guvernare se reunesc, azi după-amiază în prima şedinţă din 2025. Marcel Ciolacu, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor vor discuta despre data alegerilor prezidențiale, candidatul comun al alianţei și bugetul pe 2025.
Data alegerilor prezidențiale – înainte sau, mai probabil, după Paște
Liderii coaliţiei de guvernare urmează să stabilească calendarul alegerilor prezidenţiale, fiind luate în considerare mai multe date, fie înainte de sărbătorile de Paşte sau după luna aprilie, transmite cursdeguvernare.ro.
Candidat „suspendat”
Este aşteptată şi o clarificare a situației candidatului comun al alianţei pentru alegerile prezidenţiale, după ce Crin Antonescu, anunţat iniţial de liderii celor trei partide ca şi candidat al coaliţiei, a declarat săptămâna trecută că la acest moment consideră „suspendată” candidatura sa din partea Coaliţiei pentru alegerile prezidenţiale din 2025.
Crin Antonescu şi-a argumentat decizia spunând că, în primul rând, nu a fost încă stabilită nicio dată a alegerilor, iar în al doilea rând că anunțul susținerii candidaturii sale este un simplu angajament al liderilor de partid, fără să urmeze și decizii formale adoptate statutar de partidele componente ale coaliției.
Liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că va discuta situația cu Crin Antonescu. Liderii PNL și UDMR au dat asigurări că Antonescu este în continuare candidatul coaliţiei pentru prezidenţialele din 2025, alegeri pe care le doresc organizate ”cât mai rapid”.
Acordul politic, încheiat în 23 decembrie 2024 între PSD, PNL, UDMR şi minorităţi şi valabil până în 2028, prevede pe lângă formarea coaliţiei de guvernare şi că la alegerile prezidenţiale din 2025 candidatul unic al coaliţiei este Crin Antonescu.
Fiecare formaţiune urma să valideze această decizie în forurile de conducere, însă nici PSD, nici PNL şi nici UDMR nu au aprobat această decizie, până în prezent.
Buget 2025 – înainte sau după vacanța parlamentară
Liderii coaliţiei trebuie să stabilească şi calendarul adoptării bugetului de stat pe 2025 şi dacă vor convoca Parlamentul în sesiune extraordinară pentru adoptarea legii.
România se află sub procedură de deficit excesiv, iar date importante, precum nivelul cheltuielilor, trebuie în prealabil convenite cu Comisia Europeană. România trebuie să revină în plafonul maxim de deficit – 3% din PIB – într-un interval de 7 ani.