„Legea bugetului va fi prezentată coaliției pe data de 27 ianuarie”, a declarat Tánczos Barna, ministrul de finanțe, la Digi24. „În aceea săptămână va intra în Guvern și apoi la începutul lunii februarie va fi trimis la Parlament, iar pe 6 februarie vom avea buget”.
„Voi cere schimbarea legii insolvenței”, a declarat Tánczos Barna.
„Avem undeva la 124 miliarde lei arierate, sume urmărite de ANAF în diverse faze de executare silită. Unele companii sunt în insolvență, altele sunt în faliment”, a răspuns ministrul la o întrebare legată de dimesiunea „găurilor negre” din economie.
Tánczos Barna a mai spus că ANAF face o analiză a arieratelor recuperabile – aproximativ 38 de miliarde de lei. Restul banilor sunt în mare parte pierduți. „Sunt sume pierdute ori în companii aflate deja în faliment, ori sunt în companii fără bunuri. Ori în companii în diverse faze de insolvență”, a adăugat ministrul.
Tánczos Barna a arătat că legea insolvenței o problemă foarte mare, pentru că unii rău-voitori încearcă să folosească un principiu corect al economiei de piață, insolvența, ca paravan sau protecție în fața ANAF-ului. Unii își duc intenționat companiile în faliment. „Voi cere schimbarea legii insolvenței”, a mai spus acesta.
Șeful ANAF rămâne în funcție
Tánczos Barna a mai declarat că ANAF își va continua digitalizarea și nu îl va schimba pe șeful instituției.
Ministrul a mai arătat că România plătește în prezent cele mai mari dobânzi din regiune pentru împrumuturile de stat, cu rate care se situează între 7% și 8%. O situație cauzată de deficitul bugetar ridicat.
Pentru a reduce din presiunea acestor credite externe, ministrul propune ca statul să se împrumute de la români. El a indicat în acest sens programele Tezaur și Fidelis, instrumente sigure și rentabile destinate românilor.
Printre alte măsuri, ministrul de finanțe vrea schimbarea modului de funcționare a Fondului Solidarității. Practic, toate orașele din România vor transmite 14% din impozitul pe venit către acest fond. Ulterior, banii vor fi utilizați pentru a ajuta orașele sau județele cu venituri mai mici. „În momentul de față, acest Fond al Solidarității funcționează la nivel județean și înseamnă 14% din impozitul pe venit. Toate UAT-urile, municipiile, orașele, comunele plătesc această contribuție, dar ea se distribuie la nivel județean. Trebuie să extindem la nivel național acest Fond de Solidaritate”, a subliniat Tánczos Barna.