Prețurile alimentelor pe piețele internaționale dau din nou semne de creștere. Indicele calculat lunar de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a ajuns în august 2026 la 133,3 puncte, cu 1,9% peste nivelul revizuit din iulie.
Este cea mai ridicată valoare înregistrată după noiembrie 2022 și un semnal important pentru economiile europene, inclusiv pentru România. Indicele FAO urmărește evoluția internațională a prețurilor pentru cinci mari categorii: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.
Zahărul și cerealele trag prețurile în sus
Cea mai spectaculoasă creștere din august a fost înregistrată la zahăr: 11,9% într-o singură lună. Printre cauze se numără perspectivele mai slabe pentru sfecla de zahăr din Uniunea Europeană, afectată de vreme, dar și incertitudinile privind producția în marile regiuni agricole ale Asiei.
Pentru cereale, creșterea lunară a fost de 2,2%. Grâul s-a scumpit cu 2,6% într-o lună, iar cotațiile internaționale au ajuns cu aproximativ 15% peste cele din urmă cu un an, notează Agrobiznes.ro.
Aici intervine un factor important și pentru România: regiunea Mării Negre. Problemele logistice și incertitudinea privind transporturile din această zonă continuă să influențeze piața internațională a cerealelor.
În paralel, costurile combustibililor și îngrășămintelor pun presiune suplimentară asupra producătorilor.
Carne, lactate și uleiuri mai scumpe
Prețurile nu au crescut doar la cereale. Uleiurile vegetale s-au scumpit cu 1,1% față de iulie, carnea cu 1%, iar produsele lactate cu 2,3%.
În cazul lactatelor, FAO indică inclusiv reducerea aprovizionării cu lapte în Uniunea Europeană, după perioadele cu temperaturi ridicate și deficit de precipitații.
Imaginea de ansamblu este relevantă: nu avem o singură materie primă care se scumpește accidental, ci presiuni care apar simultan în mai multe segmente importante ale pieței alimentare.
Recolta mondială rămâne mare, dar riscurile cresc
Există însă și o parte care temperează tabloul. FAO estimează producția mondială de cereale din 2026 la aproximativ 2,98 miliarde de tone. Deși ar fi cu circa 2% sub recolta din 2025, aceasta ar rămâne a doua cea mai mare producție înregistrată vreodată.
Problema este distribuția acestei producții și vulnerabilitatea unor culturi. Estimarea pentru porumb a fost redusă la 1,309 miliarde de tone, inclusiv pe fondul perspectivelor mai slabe din Franța și Polonia. Pentru grâu, prognoza a fost îmbunătățită la 810,7 milioane de tone.
Pentru consumatorul român, evoluția indicelui FAO nu înseamnă că prețurile de la raft cresc automat și imediat în aceeași proporție. Între piața mondială și magazin intervin cursul valutar, costurile de transport, energia, procesarea și politica comercială.
Dar direcția contează. După o perioadă de relativă stabilizare, materiile prime alimentare încep din nou să transmită presiune către prețuri. Iar dacă această tendință continuă, efectele se vor putea vedea treptat și în bugetele gospodăriilor.
