Calendarul agriculturii europene începe să arate diferit față de cel cunoscut de fermieri în urmă cu două-trei decenii. Grâul de toamnă, rapița și porumbul ajung la maturitate mai devreme. Combinele intră pe câmp cu zile sau chiar săptămâni înaintea perioadelor considerate cândva normale.
Potrivit datelor prezentate la nivel european, în anumite regiuni grâul de toamnă poate ajunge la maturitate cu aproximativ 20 de zile mai devreme decât la începutul anilor 2000. Tendințe similare sunt observate la rapiță și porumb.
Căldura grăbește dezvoltarea plantelor
Explicația principală este temperatura. Plantele acumulează mai repede necesarul termic pentru trecerea de la o etapă de vegetație la alta. În consecință, perioada dintre pornirea vegetației și maturitate se scurtează.
În 2026, fenomenul a fost amplificat de valurile repetate de căldură. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene arăta încă din iulie că temperaturile extreme au scurtat perioada de umplere a bobului la culturile de iarnă și au determinat începerea mai devreme a recoltării.
În unele zone din vestul și centrul Europei, culturile de iarnă și de primăvară s-au maturizat prematur.
Schimbarea se vede direct în teren. În Bavaria, de exemplu, recoltarea intensivă a porumbului, care în urmă cu peste două decenii se concentra în jurul jumătății lunii septembrie, s-a deplasat spre începutul lunii. În unele regiuni, grâul este recoltat încă de la sfârșitul lui iulie.
Grâul ajunge la maturitate tot mai devreme, dar mai devreme nu înseamnă neapărat mai mult sau de mai bună calitate
O maturizare accelerată poate părea, la prima vedere, un avantaj. Din punct de vedere agronomic însă, lucrurile sunt mai complicate.
Temperaturile foarte ridicate și lipsa apei pot scurta perioadele în care planta formează efectiv producția. Pentru culturile de vară situația poate fi și mai dificilă. Căldura excepțională și precipitațiile reduse au diminuat umiditatea solului în numeroase regiuni din vestul și centrul Europei, afectând acumularea de biomasă și perioada de înflorire.
Prognozele europene pentru randamentele porumbului boabe și ale florii-soarelui au fost reduse în iulie cu aproximativ 6-7%.
Semnal important și pentru România
Fenomenul nu se oprește la granițele Europei occidentale. Datele Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene din această vară au arătat că efectele temperaturilor ridicate și ale deficitului de apă se simt inclusiv în vestul României. Acolo, căldura intensă a redus și mai mult umiditatea deja scăzută a solului, chiar dacă efectele au fost evaluate drept mai puțin severe decât în Ungaria.
Pentru agricultura românească, schimbarea calendarului culturilor poate deveni o problemă. Fermierii vor trebui să adapteze datele de semănat, alegerea soiurilor și hibrizilor, lucrările agricole și momentul recoltării la perioade de vegetație care nu mai respectă întotdeauna calendarul tradițional.
Agricultura europeană nu se confruntă doar cu ani mai calzi. Se confruntă cu o modificare treptată a ritmului în care cresc și se maturizează culturile. Iar aceasta poate schimba, în timp, modul în care este organizată întreaga producție agricolă.