România şi alte patru state membre – Bulgaria, Cipru, Croaţia şi Grecia, afectate în ultimii ani de focarele de pestă a micilor rumegătoare (PPR), variolă ovină şi caprină (SGP) şi febră aftoasă (FMD), cer Comisiei Europene măsuri urgente pentru sectorul ovin şi caprin în contextul provocărilor legate de evoluţia focarelor de boală.
Prezent la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), desfăşurată la Bruxelles, viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii şi dezvoltării rurale, a explicat situația și a semnat un document prin care cere sprijin.
„Am subliniat că nu putem ajunge în situaţia în care apariţia unui focar să blocheze, pentru perioade îndelungate, activitatea economică a întregului sector.
Împreună cu Bulgaria, Cipru, Croaţia şi Grecia, solicităm Comisiei Europene o abordare mai flexibilă, proporţională şi bazată pe risc, un sprijin adecvat pentru fermierii afectaţi şi valorificarea experienţei dobândite în gestionarea acestor focare, pentru adaptarea cadrului european de sănătate animală.
Trebuie să protejăm sănătatea animală. Dar, în acelaşi timp să ne asigurăm că modul în care gestionăm aceste crize nu pune în pericol viitorul economic al sectoarelor pe care încercăm să le protejăm”, a declarat Tánczos Barna.
Redăm textul solicitării înaintate către Comisie:
„Necesitatea unor măsuri urgente în sectorul ovin și caprin, în contextul provocărilor generate de focarele de boli
În ultimii ani, focarele de Pesta rumegătoarelor mici (PPR), Variola ovină și caprină (VOC/SGP) și Febra aftoasă (FA/FMD) au reprezentat provocări semnificative pentru sectorul zootehnic. Aceste focare au avut consecințe economice și sociale considerabile asupra comunităților rurale, precum și asupra ecosistemului mai larg asociat producției zootehnice.
Statele membre afectate au mobilizat resurse umane și financiare considerabile pentru implementarea măsurilor de eradicare, supraveghere și control al bolilor. În același timp, restricțiile în curs privind circulația și comercializarea animalelor au generat consecințe economice grave. Impactul negativ al acestor focare a fost amplificat de deciziile de punere în aplicare ale Comisiei Europene privind restricționarea comerțului intracomunitar și a exporturilor către țări terțe din aceste state membre.
Animalele destinate comercializării sau exportului au rămas în exploatațiile de origine, fără posibilitatea de a fi scoase la pășunat sau transferate în centre de colectare/aglomerare. Această situație a determinat creșterea costurilor de furajare și întreținere, costuri suplimentare asociate bunăstării animalelor și pierderi semnificative de venituri pentru fermieri.
Aceste dificultăți au fost agravate de disponibilitatea redusă a furajelor, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, precum și de apropierea sezonului de fătare la ovine și caprine. Această situație va conduce la creșterea efectivelor de animale, ceea ce va determina necesități suplimentare de furajare și va exercita o presiune suplimentară asupra capacității de adăpostire a exploatațiilor, întrucât aceste animale nu pot fi utilizate imediat pentru refacerea efectivelor.
Impactul economic este semnificativ.
În cazul României, luând ca perioadă de referință lunile iunie–decembrie, exporturile de animale vii s-au ridicat la aproximativ 1,22 milioane de capete în anul 2023, în timp ce, în anul 2026, acestea au ajuns la zero ca urmare a restricțiilor la export, generând pierderi estimate la peste 150 de milioane de euro.
În Cipru, măsurile de control și eradicare a febrei aftoase au generat pierderi estimate la peste 40 de milioane de euro.
În același timp, în cadrul măsurilor adoptate pentru eradicarea focarelor de PPR și VOC, au fost sacrificate peste 235.000 de animale în România, peste 600.000 în Grecia și peste 4.000 în Bulgaria, iar în cazul febrei aftoase au fost sacrificate până în prezent peste 80.000 de animale în Cipru și Grecia, cumulat.
Numai în Bulgaria, de la începutul anului 2026, au fost înregistrate 39 de focare de variolă ovină și caprină. Una dintre cele mai serioase provocări o reprezintă VOC, întrucât reapariția și răspândirea acestei boli confirmă existența unui risc transfrontalier persistent pentru sectorul creșterii ovinelor și caprinelor.
Restricțiile extinse și prelungite privind circulația, comerțul și introducerea pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală au afectat nu numai exploatațiile în care au fost confirmate focare, ci și exploatațiile cu animale sănătoase situate în zonele restricționate și în zonele învecinate. Acestea au înregistrat pierderi de venituri și costuri suplimentare ca urmare a restricțiilor.
Restricțiile au împiedicat comercializarea animalelor, laptelui și produselor obținute de la acestea, au determinat creșterea costurilor cumulate cu furajarea și menținerea continuă a efectivelor și au creat dificultăți în îndeplinirea contractelor și a cerințelor aferente schemelor de sprijin.
Pierderi substanțiale au fost înregistrate și în sectorul producției de lapte, întrucât restricțiile au perturbat canalele normale de producție și comercializare.
În plus, aplicarea prelungită a restricțiilor privind circulația și introducerea pe piață a determinat apariția unui excedent semnificativ de animale vii pe piață, pentru care oportunitățile disponibile de valorificare pe piața internă sunt din ce în ce mai limitate. Această situație generează o presiune economică suplimentară asupra fermierilor și asupra întregului sector zootehnic.
Ajutoarele naționale acordate în regim de minimis compensează doar o parte din aceste pierderi.
O provocare suplimentară pentru Europa de Sud-Est o reprezintă necesitatea menținerii unui control permanent și consolidat la frontiera externă a Uniunii Europene, având în vedere răspândirea VOC, PPR și FA în regiune și riscul permanent al circulației ilegale a animalelor și produselor de origine animală.
Aceste consecințe afectează, potrivit statisticilor naționale oficiale, o populație totală de peste 20 de milioane de ovine și caprine din regiune.
În acest context, solicităm cu fermitate Comisiei Europene:
1. Să permită o flexibilitate sporită în ceea ce privește circulația animalelor din exploatațiile neafectate situate în zonele afectate de focare, pe baza regionalizării, a unor condiții de circulație fundamentate pe evaluarea riscului, a intensificării controalelor sanitar-veterinare oficiale la locul de plecare și a unor rezultate negative ale testelor oficiale de laborator, în concordanță cu situația epidemiologică și cu asigurarea unor garanții adecvate în materie de sănătate animală și biosecuritate.
2. Să asigure compensarea rapidă și adecvată a fermierilor afectați, prin acoperirea pierderilor de venituri și a costurilor suplimentare generate de restricțiile privind circulația, menținerea prelungită a animalelor în exploatații și pierderea oportunităților de comercializare și export.
În acest sens, solicităm Comisiei Europene să identifice posibilități de finanțare din bugetul Uniunii Europene care să permită acordarea unui sprijin adecvat fermierilor și producătorilor primari afectați.
Orice măsură restrictivă impusă ar trebui să fie însoțită de resurse financiare adecvate, care să acopere atât gestionarea situației de criză, cât și redresarea economică a sectorului și revenirea acestuia la nivelurile existente anterior crizei.
3. Să revizuiască și să actualizeze cadrul legislativ al Uniunii Europene, respectiv Regulamentul (UE) 2016/429 („Legea privind sănătatea animală”) și actele adoptate în temeiul acestuia, în special Regulamentul delegat (UE) 2020/687 al Comisiei, având în vedere lecțiile învățate, dovezile epidemiologice rezultate din investigațiile efectuate în teren asupra focarelor, activitățile de supraveghere și diagnostic, măsurile de control, precum și experiența statelor membre și a altor țări și standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH).
Obiectivul trebuie să fie asigurarea unei aplicări mai proporționale a măsurilor de combatere a bolilor și o mai bună adaptare a acestora la diferitele situații epidemiologice.
În special, măsurile aplicabile în zonele de restricție suplimentare ar trebui să fie proporționale și bazate pe risc și să ofere autorităților competente suficientă flexibilitate pentru a permite, cel puțin, deplasarea animalelor direct către abator, sub control oficial.
4. Să consolideze rolul vaccinării în controlul bolilor de categoria A.
În prezent, animalele vaccinate care prezintă rezultate seropozitive pentru VOC și PPR, precum și animalele seropozitive pentru proteinele nestructurale (NSP) ale virusului febrei aftoase, dar care nu prezintă semne clinice, sunt sacrificate. Este necesară o abordare ponderată, bazată pe risc, care să includă investigații virologice suplimentare pentru a stabili dacă virusul este prezent și care este riscul real de răspândire.
Sunt, de asemenea, necesare discuții științifice și de politici publice privind utilizarea vaccinării preventive sau de urgență ca instrument complementar, în condiții clar definite, inclusiv în situații de perturbare a pieței și cu condiția existenței unor vaccinuri autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).
5. Să faciliteze circulația în interiorul Uniunii Europene a animalelor vaccinate și a produselor derivate, precum și continuarea exporturilor către țări terțe, atunci când sunt asigurate garanții corespunzătoare în materie de sănătate animală și sunt îndeplinite condițiile convenite cu țările importatoare, ținându-se întotdeauna seama de necesitatea regionalizării zonelor libere de boală.
6. Să solicite Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) să efectueze de urgență o nouă evaluare științifică a PPR și VOC, ținând seama de cele mai recente dovezi epidemiologice și analizând profilul și impactul bolilor, probabilitatea și modalitățile de răspândire, eficacitatea și proporționalitatea măsurilor de control, precum și incertitudinile existente.
Evaluarea ar trebui să abordeze, de asemenea, în mod specific, următoarele două întrebări:
- dacă există dovezi că carnea, laptele și alte produse obținute de la animale infectate sau expuse pot transmite una dintre cele două boli; și
- care este setul de teste de laborator aplicate cărnii care ar permite introducerea acesteia pe piață pentru consum uman în cazul obținerii unor rezultate negative.
Evaluarea ar trebui să fie completată de o analiză solidă a impactului economic și să țină seama de experiența de gestionare acumulată de statele membre în contextul focarelor actuale. Aceasta ar trebui să ofere o bază pentru a determina dacă actuala clasificare a PPR ca boală de categoria A și nivelul corespunzător al măsurilor de control mai sunt justificate, pentru adaptarea cadrului legislativ al Uniunii, după caz, și pentru protejarea competitivității sectoarelor zootehnice din statele membre.
În acest context, România, Bulgaria, Croația, Cipru și Grecia invită Comisia Europeană să analizeze modalitățile de asigurare a unei aplicări mai flexibile și proporționale a măsurilor de combatere a bolilor, ținând seama de situația epidemiologică, să identifice soluții adecvate pentru atenuarea impactului economic asupra fermierilor afectați și să valorifice experiența dobândită în gestionarea focarelor recente, în vederea adaptării legislației existente a Uniunii Europene în domeniul sănătății animale”.
Sursa: Consiliul Uniunii Europene
